Alarmă în Antarctica. Este vorba de un aisberg de 15 ori mare ca Parisul

Alarmă în Antarctica. Este vorba de un aisberg de 15 ori mare ca Parisul
Un aisberg imens, cu o suprafaţă de 15 ori mai mare ca cea a Parisului, s-a desprins duminică în Antarctica.

Oamenii de știință sunt în stare de alertă. Un aisberg ar putea crea probleme serioase. Blocul de gheaţă, cu o suprafaţă de 1.550 de kilometri pătraţi, s-a detaşat de banchiză duminică în intervalul 19:00-20:00 GMT în urma unei maree de amplitudine, care a provocat extinderea unei fisuri existente deja în gheaţă, denumită Chasm-1, a precizat, într-un comunicat, organizaţia din domeniul cercetării zonelor polare.

Bariera Brunt, cea mai fragilă zonă din Antarctica

Aceasta amintește că în urmă cu doi ani, un aisberg de dimensiuni similare s-a format în aceeaşi zonă, Bariera Brunt, şi unde este localizată staţiunea de cercetare britanică Halley VI. De altfel, glaciologii au observat în ultimii zece ani evoluţia unor fisuri de mari dimensiuni în gheaţă. De altfel, din 2016, stațiunea de cercetare a fost mutată, 20 de kilometri mai departe, de teamă să nu se afle pe un aisberg care să pornească în derivă în urma topirii gheţurilor.


„Această desprindere era aşteptată şi constituie un comportament natural în Bariera Brunt. Nu are legătură cu schimbările climatice”, a explicat glaciologul Dominic Hodgson, citat în comunicat. În continuare se așteaptă ca aisbergul desprins să intre în procesul natural de topire.

Încălzirea globală afectează serios Antarctica

Efectele încălzirii climei se fac resimţite şi în Antarctica.  Anul trecut, asemenea altor locuri de pe glob, aici s-au înregistrat temperaturi record. Ca atare, suprafaţa banchizei a atins în februarie 2022 cele mai mici dimensiuni din ultimii 44 de ani de observaţii prin satelit, a precizat recent raportul anual al programului european referitor la schimbările climatice Copernicus.

Amintim că în 2021, topirea completă a unui aisberg la o distanţă de 4.000 de kilometri nord de locul unde s-a desprins de banchiză în 2017, a eliberat peste 150 de miliarde de tone de apă dulce amestecată cu nutrienţi. Acest lucru a  generat temeri în rândul oamenilor de ştiinţă cu privire la impactul acestui fenomen asupra unui ecosistem fragil.

Sursa foto: bas.ac.uk

Recomandarile noastre