După doar o săptămână de când a intrat în Alianța pentru Patrie, partidul fondat de Liviu Dragnea și Codrin Ștefănescu, dar în care a rămas lider doar Codrin, Anamaria Prodan spune că vrea mai mult.
Anamaria Prodan face valuri în politică. Vrea să candideze la președinția României
Fiica Ionelei îi calcă mamei pe urme. Anamaria Prodan vrea să fie la înălțime în politică și a anunțat într-o conferință de presă că nu spune Nu unei candidaturi la președinția României. Până atunci însă, afacerista e mai hotărâtă ca niciodată să lupte pentru drepturile femeilor din România. Mama ei, cântăreața de muzică populară Ionela Prodan a fost o bătăioasă, s-a învârtit și prin cercurile politice ale perioadei comuniste, ba chiar a deschis și ușa cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu, mari amatori de folclor, romanțe și muzică de petrecere.
Dacă partidul consideră că sunt o voce bună și pot face niște lucruri, da, voi candida
„Codrin Ștefănescu, președintele APP care a condus țara și a numit și schimbat guverne, vocea noastră cea mai puternică, nu va candida niciodată, nicăieri. A avut posibilitatea să se numească în orice funcție, dar niciodată nu a acceptat. Iar, eu, dacă partidul consideră că sunt o voce bună și pot face niște lucruri, da, voi candida! Dacă mă întrebați acum unde, aș spune lăsați-mă să văd unde aș fi bună!”, a declarat Anamaria Prodan.
Anamaria Prodan este acum președintele Organizații de femei a APP
Dar Anamaria Prodan nu e doar un simplu cotizant, ci chiar vicepreședintele APP și președinte al Organizației de femei a APP. Iar din această funcție vrea să arate ce poate să facă. Anamaria Prodan este vicepreședinte al APP şi președinte al Organizației de femei a APP.
„Știu că intrarea mea în politică este suprinzătoare pentru toată lumea și suținători, dar și critici ai mei! Am făcut pasul acesta pentru că propriile mele experiențe personale m-au determinat să mă aplec asupra rolului femeii în societatea românească și am constat că, deși se discută extrem de mult pe tema creșterii cotei de gen, pe tema egalității de gen, femeile, în mentalul românesc ocupă un loc infim în societate!
Consider că am ajuns la maturitatea și înțelepciunea antreprenorială care îmi permit să lupt atât pentru drepturile mele, ca femeie, cât și pentru drepturile româncelor!.
Eu cred cu toată tăria în acest proiect, prin care vreau să schimb ceva în viața femeilor din România. Știu că vor fi multe voci care-mi vor critica deciziile, dar vreau să cred că, în final, vom avea legi care să pedepsească în mod real violența domestică”, a mai spus impresara.
De la aceste declarații, Anamaria Prodan a trecut și la alt nivel al mărturisilor într-o emisiune a Adrianei Bahmuțeanu.
Sindromul „Coana Leana” în politică
„Dacă ne uităm în țările civilizate ale Europei, vom vedea femei care practic conduc unele dintre cele mai importante țări ale lumii. Vedem în America femei care sunt în funcții de conducere fabuloase, cu o responsabilitate uluitoare. În Germania, nu mai vorbim”, i-a spus Anamaria Prodan Adrianei Bahmuțeanu.
Apoi impresara de fotbaliști, o femeie în lumea bărbaților, a trecut la situația României și a discutat despre „Sindromul Coana Leana”, ce face referire la Elena Ceaușescu. Potrivit acestui sindrom, din această cauză românii nu ar mai vrea femei la conducerea țării, pentru că atunci când am avut, nu a fost bine.
Totuși, Anamaria Prodan a menționat că Elena Ceaușescu a făcut și lucruri bune, iar pe vremea ei aveai mai multe beneficii decât în prezent.
„Dacă raportezi la România anilor de atunci, cu această coana Leana, îmi aduc aminte că familia era familie, era pilonul de bază al societății. Îmi aduc aminte că toți tinerii erau obligați să facă școală, deci educația era pe primul loc. Îmi aduc aminte că în momentul în care terminau liceul aveau un loc de muncă asigurat și aveau o casă în momentul în care se căsătoreau și construiau familia”, a spus impresara în podcastul cu Adriana Bahmuțeanu, difuzat de Cetățeanul.net.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook