Marea iubire a lui Grigore Antipa: Alina, soţia care nu l-a putut urma în viaţă și s-a sinucis de dorul lui

Legătura celor doi a fost atât de profundă încât, atunci când Grigore a murit pe 9 martie 1944, Alina nu a mai putut suporta despărțirea și s-a sinucis, la doar câteva ore după el.

O viață în doi cu pasiune, respect și tandrețe

Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoșani) s‑a căsătorit pe 1 iulie 1899 cu Alexandrina „Alina” Petrescu, fiica generalului Zaharia Petrescu, cu șase ani mai tânără decât el. Cei doi formau un cuplu celebru în epocă, plin de tandrețe și simpatie reciprocă. Aflate prin amintirile Zoei Cămărășescu, gesturile lui de răsfăț față de Alina, întârzierea ei la magazinul de haine, dar și imaginea lui, cunoscut drept „Antipchen“, stând mereu la brațul ei, a rămas emblematică.

„Toată lumea îl iubea și o iubea și pe soția sa, o femeie frumoasă, elegantă… care se lăsa răsfățată de Grigore ca un copil…“, consemna Cămărășescu.

Sfârșitul tragic al unei iubiri devotate

În noaptea de 8 spre 9 martie 1944, Grigore Antipa suferă un atac de angină pectorală și moare în locuința lui din București. Alina, copleșită de durere, decide să își ia viața cu un tub de Luminal, o barbiturică (clasă de medicamente cu acțiune calmantă, sedativă, anticonvulsivă, anestezică) frecvent folosită la acea dată.

Despre ultimele ore petrecute de ei, Mircea Paucă, colaboratorul apropiat al lui Antipa, povestește:

„Dar timpul cât i‑a trebuit ei ca să moară, l‑a silit pe Antipchen s‑o mai aștepte pentru ultima oară, întins în sicriu, în marea aulă a Muzeului până când Alina și‑a dat ultima suflare. Apoi au plecat împreună, acolo de unde nu te mai întorci“.

Tradiţia incinerării și memoria lor la Muzeul Antipa

Cei doi soți au fost incinerați din motive logistice. Erau foarte dificil de obținut locuri de veci în timpul războiului, iar Grigore nu avusese unde să și le asigure. Urnele lor au fost așezate într-o nișă special amenajată în holul muzeului, unde au rămas până la renovarea din 2008.

Vestigii ale unei vieți remarcabile

În 1938 muzeul din București i‑a fost dedicat prin purtarea numelui său, iar Antipa a fondat numeroase instituții: Muzeul de Istorie Naturală, Institute geologice, hidrobiologice și biooceanografice, iar în 1999 și Institutul român de cercetări marine a primit numele său.

Însemnătate emoțională și moștenire științifică

Dragostea lui Grigore și Alina Antipa rămâne cel mai frumos exemplu al unui parteneriat de viață împlinit. O poveste care transcende timpul și ne aduce aminte că dăruirea și complicitatea dintre două persoane pot depăși chiar și momentul ultimei despărțiri. Moștenirea științifică a lui Antipa, (vizionar al dioramelor, oceanografiei și ecologiei) este împletită cu povestea lor de iubire, păstrată acum cu emoție într‑un loc care le poartă numele, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“.