Simona Ionescu / Redactor Șef

Îți este foame tot timpul? Iată cele 11 motive

Îți este foame tot timpul? Iată cele 11 motive
Cine nu s-a întrebat măcar o dată în viață de ce îi este foame deși tocmai a mâncat? Să fie carbohidrații de vină și lipsa proteinelor? Ori, poate, cantitatea mare de fructe, adică zaharurile?

A ne hrăni pe apucate a devenit, de ani buni, un mod de viață, pentru toți cei ocupați. Însă acest mod de a mânca, ”ronțăiala”, ne satisface doar pofta pe moment, apetitul reapărând în scurt timp. Foamea nu dispare cu adevărat decât atunci când corpul nostru primește exact ceea ce are nevoie. Faptul că îl hrănim cu chipsuri și snacksuri, ori cu fast-food, nu îl satisface.

Specialiștii arată că Grelina, hormonul care stimulează apetitul, este la un nivel ridicat înainte de masă, semnalând creierului că ne este foame, și revine la cote normale imediat ce mâncăm. În general, cu cât mâncăm mai multe grăsimi cu atât producem mai multă Leptină și apetitul scade. Leptina e un hormon care joacă un rol important în reglarea aportulului și cheltuielilor energetice, inclusiv apetitul și metabolismul.

Studiind motivele pentru care ni se face foame aflăm cum putem controla hormonii responsabili de apetit. Nutriționistul May Simpkin, a explicat care sunt principalele 11 motive pentru care ne poate fi foame mereu.

1. Acumulare de carbohidrați. Orezul alb, pastele și pâinea albă trec printr-un proces de fabricare ce le elimină aproape complet calitățile nutritive și le lasă doar conținutul de zahăr. Odată ce aceste produse ajung în stomac, rămâne foarte puțin spațiu pentru procesul de digestie, iar zahărul intră imediat în sânge, de unde senzația de foame imediată. De aceea e importantă înlocuirea carbohidraților cu legume sau paste și pâine din secară și cereale integrale.

2. Excluderea proteinelor. Acestea reprezintă nutrienți complecși, dar se asimilează mai greu în procesul digestiv, de aceea rămân în stomac pentru mai mult timp și dau, astfel, senzație îndelungată de sațietate.

3. Lipsa grăsimilor. Studiile arată că grăsimile dau senzația de sațietate, acționând la fel ca și nutrienții. Nu trebuie să mâncați untură. Avocado, de exemplu, conține grăsimi sănătoase care elimină senzația de foame.

4. Prezența fibrelor, esențială pentru un sistem digestiv sănătos. Există două tipuri de fibre: fibre insolubile, care asigură o eliminarea sănătoasă și fibre solubile, care se dizolvă într-o consistență asemănătoare gelului și contribuie la modul în care ne simțim sătui. Legumele conțin o mulțime de fibre și de aceea, în mod ideal, o jumătate din porția unei mese, ar trebui să fie formată din legume.

5. Semințele de chia. Foarte bogate în proteine și Omega 3, acestea controlează apetitul, absorbind apa și umflându-se în stomac.

6. Prea multe fructe. Deși conțin fructoză, aceasta este totuși un zahăr care trebuie limitat, astfel încât 2 fructe pe zi sunt considerate suficiente de nutriționiști.

7. Deshidratarea corpului crește senzația de foame, deși aceasta se elimină rapid dacă se bea un pahar cu apă. Consumul de fructe sau legume cu conținut ridicat de apă (mere, portocole, castraveți) mențin nivelul de hidratare la limite normale.

8. Mâncatul prea rapid induce corpul în eroare. Mestecatul încet îi dă timp corpului să înregistreze faptul că alimentele au ajuns în corp.

9. Cantitate insuficientă de hrană. Dacă se sare peste mese sau se țin regimuri și diete fără a consuma alimente bogate în calorii, în porții minuscule, senzația de foame va persista.

10. Lipsa de somn. Studiile arată că, cu cât dormim mai puțin, cu atât mâncăm mai mult, pentru a compensa oboseala și letargia.

11. Obsesia în a alege meniurile, a verifica rețete, a citi reviste în domeniul alimentar, a privi show-uri televizate despre bucătărie menține atenția asupra mâncării și consumului.

Sursa foto: Instagram / nylsoncooks

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre