Simona Ionescu / Redactor Șef

Jana Gheorghiu a fost răpusă de o tuse seacă. A fost un jurnalist de forță

Jana Gheorghiu a fost răpusă de o tuse seacă. A fost un jurnalist de forță
Jana Gheorghiu a fost un jurnalist de forță. Cultivată, competentă, un caracter puternic, generoasă, plus un simț al umorului impecabil. A citit toată viața, era extrem de competentă și putea vorbi despre orice subiect. A fost răpusă de cancer de laringe, la 18 mai 2007, după ce a fumat toată viața țigară după țigară.

O veste tristă a venit fulgerător în redacții, în ziua de 18 mai 2007. ”A murit Jana Gheorghiu!” Mulți dintre jurnaliști au lucrat sau s-au format pe lângă Jana Gheorghiu, o personalitate în presă, iar vestea i-a întristat fără măsură. Jana Gheorghiu le-a fost șefă, dar și prieten și professor. Mulți ziariști au învățat gazetărie de la Jana Gheorghiu.

În ziua când a împlinit 60 de ani, a fost ”scoasă la pensie” din TVR 2 unde câștigase prin concurs postul de director general. Decizia i s-a părut nedreaptă, mai ales că știa că mai are încă multe de spus.

O vreme, s-a dedicat familiei. Copilul, motanul, cartea, florile din balcon și țigările erau bucuriile din viața ei. I-au plăcut călătoriile și, probabil, văzuse întreaga planet. Nu s-a căsătorit niciodată, deși pretendenți au fost mulți. Și-a dedicat viața și toate resursele mamei și fiului adoptat dintr-o casă de copii.

Jana Gheorghiu a fost răpusă de cancer

În ianuarie 2007, pe Jana Gheorghiu o supăra o tuse seacă de care nu putea scăpa. A consultat un medic renumit care i-a dat o veste cumplită: ”Mai ai șase luni de trăit! Ai cancer de laringe. Putem încerca un tratament cu citostatice care să-ți prelungească viața.”

Jana Gheorghiu a fost un om cu picioarele pe pământ, o minte lucidă care putea lua imediat o decizie importantă. A refuzat să facă tratament, să fie supravegheată într-un spital. S-a dus acasă, și-a pus în ordine hârtiile, conturile, locul de veci, iar când toate au fost rezolvate, a închis ochii, mulțumită că fiul ei Ionuț nu va avea grija zilei de mâine.

Jana Gheorghiu, biografia

  • Jana Gheorghiu s-a născut la 6 iunie 1946. ”Șase a șasea, 46”, obișnuia să spună. Făcea haz și despre faptul că toată lumea îi spune Jeana, dar pe ea o cheamă Jana ”în buletin”. De altfel, se serba de Sfântul Ion, iar pe fiul ei adoptat de la Casa de Copii îl botezase Ionuț, tocmai pentru a avea o zi de sărbătoare împreună.
  • A fost o studentă eminentă și a citit toată viața. Așa se face că era extrem de competentă și putea vorbi despre orice subiect. A absolvit Facultatea de Limba și literatura română la Universitatea București, apoi cursuri postuniversitare la Facultatea de Ziaristică. Și-a început cariera la un ziar din Vrancea, apoi a colaborat la ”Scânteia tineretului”, până în 1972 când s-a angajat în Televiziunea Română.
  • În scurt timp a devenit foarte populară, mai ales din pricina vocii inconfundabile și a subiectelor abordate, majoritatea ocolite de alți realizatori. Cei care au văzut-o își amintesc cu nostalgie de ”Joia tineretului”, o emisiune cu și despre tineri talentați pe care Jana Gheorghiu o modera în epoca comunistă.
  • Revenită în forță la TVR 2, a șocat opinia publică cu un reportaj dureros despre „trenurile morţii” de la Timişoara, din timpul Revoluţiei din decembrie ’89.
  • Au urmat o serie de emisiuni şi filme documentare, cum ar fi ”Răniţii Revoluţiei” (1991), ”Spre altă flacără” (1992), seria de emisiuni ”Baricadă pentru neuitare”, ”Tu poţi construi mai departe” și ”Fără prejudecăți!”.
  • ”Veniți cu noi, pe canalul doi!” era sloganul cu care Jana Gheorghiu atrăgea publicul tânăr.
  • În toată cariera sa, Jana Gheorghiu a luptat pentru calitatea programelor culturale și pentru tineret. A primit Premiul APTR în 1991 și în 2002, precum și Premiul ”Condiția umană”. A mai fost distinsă cu Marele Premiu acordat la Colocviul ”Generația Europa – Generația Imaginii” (Franța – Amiens, 1992) pentru filmul de montaj ”Spre altă flacară”.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre