Efectele pandemiei se simt în multe sectoare economice, dar showbiz-ul și cultura sunt dintre cele mai afectate. Gândiți-vă numai că, anul acesta, teatrele – ca să dăm un singur exemplu, au funcționat spre deloc. Iar teatre însemană inclusiv independenți, colaboratori și așa mai departe, oameni care au rămas pur și simplu în aer, cu contracte suspendate și neplătiți.

Primul lucru pe care-l simți când devii sărac? Ți-e foame. Maiei Morgenstern îi e foame. În numele tuturor actorilor și regizorilor care „fac foamea” de luni de zile, ca urmare a măsurilor luate de guvernanți pentru a reduce efectele pandemiei. Maia Morgenstern. A cerșit o bucată de pâine. O spune chiar ea. Diva absolută, „actyriță alintată” cum își spune, a cerut o bucată de pâine de la un domn.

„Mi-e foame. Mi-a fost foame. Dacă e să aleg, întotdeauna aleg să mănânc întotdeauna la „împinge tava”. Stau la coadă în orele de vârf și îmi iau timpul să mă gândesc și să mă răsgândesc la ce vreau. Și, dacă mi-e foame, vreau de toate. Dar pâine, nu. Nuuuu.. . In rest, de toate! Și, de multe ori – ce rușine – nu reușesc să termin tot.

Așa spunea MAMA: „E rușine să lași în farfurie! Mâncarea… în fine, pâinea nu se aruncă!”. Nu arunca resturile / mâncarea rămasă: le / o transfera pe boluri, în recipiente… din ce în ce mai mici. Apoi o păstra la frigider, apoi nu mai știu ce se întâmpla. Cunoscuse foamea. Și în timpul războiului, și după – marea secetă… Și raționalizarea.

Și stătuse la coadă la pâine și la bătrânețe: își lua nepotul, să primească rația dublă… Dar asta mi-a rămas: pâinea nu se aruncă”, scrie Maia Morgenstern în postarea sa. Cunoscuta actriță vorbește despre omenie. Și continuă, relatând o ipostază cutremurătoare în care s-a găsit.

Maia Morgenstern: „Cerșisem? Poate”

„La coadă, la împinge tava, îmi zâmbeam complice: n-am de dat socoteală nimănui… Și-mi place mirosul de plăcintă cu mere. Caldă, de n-o poți tăia! Noiembrie cu abur de scorțișoară! Ce titlu!

Evident, n-am putut termina. De emoție. Trăgeam cu coada ochiului – privilegiu de „împinge tava”! Nici alții n-au putut. Și atunci mi-am luat inima în dinți! Ba nu, cred că a fost teribilism. Sau inconștiență. Sau… nici nu mai știu ce-am fost, de-am zis:

– Auziți, nu vă supărați… dacă nu mai mâncați, îmi dați mie bucata de pâine ce v-a rămas??? Adică, dacă vreți… știți…

Îmi pierise curajul. Îmi cam dădeam seama că CERUSEM… CERȘISEM? Poate. Mă pregăteam să spun o minciună: că o iau pentru cățel, pentru porumbel, pentru șoricel, pentru…

Mi-era rușine că CERUSEM. Domnul, colegul de la „împinge tava”, a învelit pâinea într-un șervețel – sunt la liber pe mese – și mi-a dat pâinea. Bucata rămasă. „Nici n-o aruncam. Luați-o, luați-o!”. Cred că nici nu auzise minciuna mea. Sau poate nici nu apucasem s-o rostesc.

Am cerut o bucată de pâine. Inima mea a bătut tare. Am mâncat-o pe drum. Știți cum e să ceri o bucată de pâine? Sigur, nici eu nu știu. Astea sunt fițe de actriță răsfățată. Dar mă gândesc: „Cum o fi să ceri o bucată de pâine?””, încheie Maia Morgenstern.

Textul ei – manifest scris pe 1 noiembrie, s-a viralizat. Și a devenit suport de meditație pentru sute de români. „Da, experimentul ăsta ar trebui să-l facem toți, să cerem de la un necunoscut o bucată de pâine… poate așa am învăța să respectăm mai mult ceea ce avem și pe cei care nu au avut norocul nostru. Să treci printr-o perioadă de foamete… ei bine e greu să înțelegi dacă nu trăiești așa ceva”, i-a scris cineva.

Sursa foto: Facebook

Cum a devenit milionară purtătoarea de cuvânt a Casei Regale din România

Distribuie știrea: Facebook | Twitter | WhatsApp

Parteneri