Maria Tănase a iubit cu patimă. Cine a fost iubitul secret

Fumătoare înrăită, Maria Tănase s-a stins din viață din cauza un cancer la plămâni, la 22 iunie 1963, la ora 14.10, la Spitalul Fundeni. Încă nu împlinise 50 de ani.

Maria Tănase și-a pregătit înmormântarea

Maria Tănase aflase de boală doar cu două luni înainte, așa că se întorsese din turneul pe care îl făcea prin țară alături de Taraful Gorjului ca să-și pregătească veșnicia așa cum dorea ea. Dictase înainte de moarte unui notar ultimele dorinţe: să fie îngropată cu hainele alese de ea, iar înmormântarea să nu fie prilej de „mascaradă şi panoramă”. A mai lăsat scris ca în memoria ei să se sape o fântână „pe un drum secetos, dornic de apă”, pentru ca drumeţii să îşi potolească setea.

S-a estimat că aproape un milion de români au petrecut-o pe ultimul drum, spre Cimitirul Bellu, iar autoritățile un decretat doliu național pentru cea care, din 1957, devenise Artist Emerit, cel mai înalt titlu cultural al epocii.

Maria Tănase a iubit bărbați celebri

Marea dragoste a vieții ei a fost Constantin Brâncuși, dar până să îl cunoască, „pasărea măiastră a cântecului românesc” a iubit alți bărbați celebri.

”Magnetismul ei aparte, dincolo de talent, i-au adus, firește, numeroși pretendenți. Unul dintre ei a fost chiar tânărul, pe atunci, Sergiu Celibidache, marele dirijor de mai târziu, iar altul, Ben Smith, supranumit «regele aluminiului din SUA», a reușit să și-o facă chiar logodnică. Dar ca o adevărată «pasăre măiastră», Maria Tănase nu își putea trăi iubirea absolută a vieții decât cu cineva genial și temperamental ca și ea. Iar acesta a fost însuși Constantin Brâncuși, cel considerat creatorul sculpturii moderne. Pasiunea lor s-a consumat rapid dar intens, în 1938, la Paris, pe când Maria avea doar 25 de ani, iar Brâncuși… 62!”, scrie Stelian Tănase.

Maria Tănase, iubitul secret

„Maria Tănase cânta în Piața Buzeşti la restaurantul Coşna cînd într-o seară a apărut printre clienţi un jurnalist francez. Era corespondent al Agenţei Havas, și se numea Maurice Negre. Servise înainte la Varşovia. Era un bărbat frumos, înalt şi distins. A fost dragoste la prima vedere. O vreme cei doi au format unul dintre cele mai “bine” cupluri din Bucureşti. Activităţile extrajurnalistice ale lui Maurice Negre au atras însă repede atenţia lui Mihail Moruzov, şeful SSI. Maurice Negre (1901-1985) era agentul Biroului 2, serviciul de spionaj francez. Mai mult, a fost în acei ani rezidentul pentru România al spionajului francez. Apoi a devenit rezidentul pentru Sud-Estul Europei/ Balcani. Cât România a fost aliata Franţei, activitățile lui, deşi inamicale, au fost trecute cu vederea. Dar în septembrie 1940 regele Carol a abdicat și a părăsit ţara. România și-a schimbat alianțele. În octombrie o misiune militară germană ocupă Valea Prahovei şi cîteva puncte strategic din România. În acea toamnă, idila celor doi a trecut printr-o mare încercare. Maurice Negre a fost arestat la Silistra sub acuzaţia de spionaj, judecat, condamnat 10 ani, apoi închis la Aiud. Maria Tănase a apelat la toţi admiratorii ei, a bătut la toate uşile, şi-a vîndut bijuteriile, blănurile, etc.să corupă diverşi înalți funcţionari. Sentimentele ei au fost în acele zile verificate. În 1941, Negre a fost eliberat. Oare, a intervenit între Eugen Cristescu – noul şef al SSI – şi Maria Tănase, o înţelegere? În schimbul libertăţii iubitului ei, a acceptat ea să fie agenta SSI?”, scrie Stelian Tănase.

Cert este că în martie/aprilie 1941 Maria Tănase a mers din insărcinarea lui Eugen Cristescu la Istanbul sub acoperirea unui turneu. La Istanbul s-a întîlnit pe Alfred de Chastelain, spion britanic SOE, în localul unde cînta, la Taxim, ţinut de un român ( Gică Iordănescu, și el agent al SSI ).

”Maria Tănase îl cunoştea bine pe de Chastelain, dinainte de război, cînd era profesor la Universitatea din Bucureşti. Era un bun cunoscător al problemelor românești. În decembrie 1943, va fi parașutat cu alți doi în România în cadrul operațiunii Autonomous. Trebuia să ia contact cu rezistența anti-Antonescu, cu cercurile Palatului, cu Iuliu Maniu și Dinu Brătianu. Au fost capturați și au stat închiși în sediul Jandarmeriei de pe bd Mihai Bravu pînă la 23 august 1944 când a fost eliberat. Maurice Negre a fost eliberat în 1941 şi scos din ţară la presiunea guvernului de la Vichy pe considerentul că Ion Antonescu era aliat cu mareșalul Petain. Maria Tănase și Maurice Negre s-au despărțit.

Maurice Negre în dreapta Mariei Tănase, cu țigara

Maria Tănase biografia

Acum 57 de ani, pe 22 iunie 1963, se stingea din viață Maria Tănase, Nici măcar regimul comunist nu a îndrăznit să o „atingă”, astfel că la moartea ei se estimează că aproximativ un milion de persoane a însoțit-o pe ultimul drum.
Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor din Bucureşti, zona Palatul Copiilor – Parcul Tineretului de azi. Era cel de-al treilea copil al Anei Munteanu şi a florarului Ion Coandă Tănase. Tatăl ei era foarte mândru de fata lui cu părul bălai şi ochii verzi. Documentele amintesc că Maria Tănase trezea la viaţă mahalua când se punea pe cântat.
În anul 1921, la 8 ani, Maria Tănase îşi face debutul pe o scenă, la Căminul Cultural „Cărămidarii de Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfârșit de an a Școlii primare nr. 11, Tăbăcari.
Apare, din nou, pe scenă, la Şcoala de fete „Ion Heliade Rădulescu” (Liceul „Ion Heliade Rădulescu”), unde a urmat doar trei clase, fiind nevoită să abandoneze şcoala şi să muncească, alături de familia sa, la grădină.
La vârsta de 15 ani, s-a înscris la concursul Miss România, unde nu a avut succes, picând proba costumelor de baie, iar în anul 1929 (la 16 ani) se îndrăgosteşte de un medic cu care a rămas însărcinată, însă acesta a ajutat-o să întrerupă sarcina. După această relaţie nefericită de dragoste s-a apucat de fumat, un viciu care, în cele din urmă, avea să îi ruineze cariera şi viaţa.
În anul 1928, pe când avea doar 15 ani, i s-a propus să participe la ediţia din acel an a concursului de Miss România.
Maria Tănase a îmbrăcat o rochie imprimată cu flori de măr, croită de sora ei mai mare, Aurica, şi ajunge în faţa comisiei. Totul e la superlativ, până când trece la proba costumului de baie. Verdictul este rapid: are picioare prea groase! Temperamentul Măriei iese la iveală, așa că mânioasă se duce direct la Balul Presei de la Cercul Militar. Acolo cânta o orechestră renumită, cea „a lui Iduardo Bianco”. La un moment dat, dansează numai fața florarului, care pluteşte, de fapt, orchestra ţine ritmul după paşii ei, acordeoanele aproape că se rup. A doua zi presa bucureşteană vuia, încercând să afle cine este „dansatoarea de la Balul Presei”. Frumuseţea ei a fost atunci apreciată de un tânăr medic de la Spitalul Central, care o cucereşte şi îi „dăruieşte” un copil. Medicul îi propune Mariei să avorteze, ea accept, dar, după intervenție, nu va mai putea avea niciodată copii. Pe la 17 ani se angajează casieriţă la Herdan, un restaurant unde se mânca pe săturate cu numai şapte lei. Apoi află că la Teatrul Cărăbuş, marele Constantin Tănase caută tinere talente pentru muzica uşoară,. A câștigat audiția, astfel că debutează în anul 1934 sub pseudonimul de „Mary Atanasiu”, născocit tot de Tănase, cu prima romanţă numită „Mansarda”.

Maria Tănase era casieră la un birt, la 17 ani

În anul 1930, Maria Tănase se angajează casieriţă la un birt, unde obişnuia să şi cânte. Talentul ei a fost descoperit de către regizorul de teatru Sandu Eliad, primul ei protector.

În luna mai 1934, se angajează la Teatrul „Cărăbuș”, condus de Constantin Tănase, şi este distribuită într-un grup vocal, unde a debutat la 2 iunie, în acelaşi an. La Cărăbuş, maestrul Constantin Tănase îi alege drept nume de scenă Mary Atanasiu sau Elise Lamé.

Aici a fost descoperită de folcloristul Harry Brauner, care a i-a anticipat imensul talent şi i-a pregătit, cu atenţie, lansarea.

În toamna anului 1934 este prezentată lui Constantin Brăiloiu, care-i recunoaşte marele talent.

În anul 1936, imprimă cântecele populare „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori”.

Maria Tănase, marele debut în anul 1938

Duminică, 20 februarie 1938 (la 25 de ani), are loc debutul radiofonic al Mariei Tănase, în cadrul emisiunii „Ora satului”. Debutul radiofonic al Mariei Tănase a fost deosebit de apreciat în cronicile muzicale ale vremii, iar auditoriul radiofonic a fost impresionat de talentul artistei.

În acelaşi an, la 17 august, artista susţine un recital la încheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte, unde prestaţia sa de excepţie îl determină pe istoricul Nicolae Iorga să o numească „Pasărea măiastră”.