Petre Țuțea, filosoful închis de comuniști, părăsit în democrație

Petre Țuțea, filosoful închis de comuniști, părăsit în democrație
Petre Țuțea a cunoscut o popularitate fulminantă, la 87 de ani, în 1990. Primeşte în garsoniera sa zeci de ziarişti, iar în lumea culturală începe să se vorbească despre un nou curent: ţuţismul. Nu a apucat să se bucure prea mult. După ce a murit a fost uitat și părăsit.

Puțini oameni l-au cunoscut pe Petre Țuțea înainte de 1989. Le era teamă de Securitate care îl urmărea pe filosof. Dar, în 1990, a fost o revelație pentru generația tânără. Aflau că filosoful a făcut 13 ani de pușcărie grea în comunism, pentru ideile sale. Iar când vorbea, amuțea orice mulțime.

Petre Țuțea a fost un copil de țăran, dar ajunsese economist cu reputație, în Ministerul Economiei. Era un năzdrăvan al saloanelor din București

Petre Țuțea, filosoful închis de comuniști, părăsit în democrație

Petre Țuțea era foarte puțin cunoscut înainte de 1990. Chiar și cei cu care fusese în pușcărie se fereau să îl întâlnească. Le era frică să nu îi bage comuniștii din nou după gratii. Însă, Domnul Petreche vorbea cu oricine se întâlnea.

”Deseori, Petre Țuțea se oprea și vorbea și cu un țigan dacă-l oprea pe stradă. Și, dacă ăla făcea imprudența să manifeste vreo nedumerire cu privire la ceva… Păi, ăla pierdea trenul, își părăsea nevasta pentru că nu scăpa de Nea Petrache până nu se dumirea omul”, a povestit profesorul și scriitorul Marcel Petrișor.

Petre Țuțea a fost un copil de țăran, dar ajunsese economist cu reputație, în Ministerul Economiei. ”Era un năzdrăvan al saloanelor din București. Unde apărea dânsul, altul nu mai avea nici o șansă să mai zică o vorbă! Chiar dacă se numea Eliade sau Cioran. Prin anii 40, invitat la Clubul Călugărilor, domnul Țuțea s-a oferit să le țină două conferințe cu titlul «Aflarea în treabă, metodă de lucru la români». Adică, un amestec de erudiție, inteligență și umor, pe fondul unui caracter ireproșabil. Un adevărat monument al naturii, cum a spus Emil Cioran”, a povestit profesorul Ion Coja.

A strălucit după Revoluția din 1989

După Revoluție, Domnul Petrache a strălucit, a devenit idol al tinerilor de atunci, deși avea deja 87 de ani. I s-a spus ”Ultimul Socrate” și ”un român absolut”. Nu a apucat să se bucure de noul statut. A murit pe 3 decembrie 1991, la 89 de ani, sărac și bolnav de Parkinson.

I s-a spus ”Ultimul Socrate”, ”un roman absolut”. I se mai spunea ”Domnul profesor”, chiar dacă el nu a predat niciodată de la catedră. Avea însă harul, inteligența de geniu și pasiunea de a răspândi adevărul, corecta folosire a cuvintelor. Întărea cele spuse cu citate, în limba română, dar și traduse în limba în care au fost scrise.

Întrebat cum a suportat 13 ani de temniță comunistă, Petre Țuțea ezita să răspundă. În cele din urmă, a spus doar concluzia despre comuniști: ”Am stat 13 ani în temniță pentru un popor de idioți.”

Mormântul lui Petre Țuțea a fost părăsit. Foto: fanatik.ro

Închis de comuniști, părăsit în democrație

În ultimele zile ale vieții, a fost îngrijit cu afecțiune de cadre medicale de la o clinică privată, abia apărută în România. ”Pe patul de spital, nu a spus «Doamnă (doctor) ajută-mă, ci Doamne, ajută-mă!”, a povestit medicul care l-a îngrijit.

”Nu mă tem de moarte. Mă tem de însingurare. Eu, care am fost prezent la toate tragediile şi victoriile acestei ţări, mă simt ca un par în mijlocul furtunii. Singura nădejde este că, om cum sunt, Dumnezeu mă iubeşte şi aşa”, spunea Petre Țuțea.

Este dus de la Bucureşti la Boteniul natal cu o maşină care transporta morcovi. Înmormântarea are loc în ziua Sfîntului Nicolae, în localitatea unde s-a născut, Boteni, Muscel. Drumul spre locul de veci a fost făcut într-un car tras de boi. Cei prezenţi la înmormântare susţin că nici măcar nu erau boi. Erau vaci. Pe cruce stă scris: „Profesor Petre Ţuţea. Născut 06.10.1902 – Decedat 03.12.1991. ”Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!”

Jurnaliștii de la Fanatik au fost acum la mormântul său. ”Tricolorul de pe crucea lui Petre Țuțea este rupt, boțit și îngălbenit de timpuri și praf. Pare că pe nimeni nu a mai interesat de soarta lui. Lângă cruce, se află acum câteva cărămizi uitate de toată lumea. Posibil că au adăpostit niscaiva lumânări, ceva aduceri aminte, prea puține, mult prea puține. O crizantemă e și ea la baza crucii. Uscată, fără viață, apusă, uitată. Câteva plăci de beton și o cruce căzută pe pământ stau și ele mărturie imaginii dezolante”, scrie fanatik.ro.

Petre Țuțea a fost condamnat la 18 ani muncă silnică

În cadrul Guvernului Naţional-Legionar, Petre Ţuţea a îndeplinit funcţia de Director în Ministerul Economiei Naţionale. Între 1940 şi 1944 a fost Şef de secţie în Ministerul Războiului, iar între anii 1944-1948 a fost Director de studii în Ministerul Economiei Naţionale.

A fost arestat în 12 aprilie 1948, fiind încarcerat în arestul Siguranței din str. Rahova, acuzațiile care i se aduceau fiind de spionaj în favoarea anglo-americanilor, apoi ”pentru activitate legionară”. A fost ”uitat” până în noiembrie 1950, arestat din nou în 1956. În cele din urmă, a fost condamnat ” 18 ani muncă silnică și 8 ani de degradare civică pentru uneltiri contra ordinii sociale.” A fost eliberat la 1 august 1964, când majoritatea deținuților politici au fost eliberați.

”Noi n-am bravat pușcăria. Ne-am dat seama că este primejdie. Am crezut că este posibil să ne gândim cum vrem sub comuniști și nu s-a putut. Am învățat că omul este un animal stupid care confiscă libertatea semenilor lui.”