Dumitru Prunariu este acum general și promotor al zborurilor cosmice. A plecat din Brașov și a ajuns să zboare în Cosmos. Și-a început calea spre stele de la cercul de aeromodelism de la Casa Pionierilor, unde construia modele de planoare și de avioane, visând să devină constructor de aparate de zbor.
Avea 17 ani când a dobândit premiul republican la Concursul de creații tehnice „Minitehnicus”. 11 ani mai târziu avea să devină cel de-al 103-lea pământean care a ajuns în Cosmos.
Dumitru Prunariu, 7 zile și 20 de ore în Cosmos
Dumitru Prunariu a împlinit 69 de ani, pe 27 septembrie. „De mic copil mi-am dorit să zbor. Închideam ochii și simțeam că plutesc peste munți, văi, descopeream lumi noi. M-au fascinat întotdeauna abisul albastru, înălțimile infinite. În final, am ajuns să zbor în Cosmos.
În Cosmos, universul tău apropiat nu mai este reprezentat de casă, stradă, vecini, ci de însăși planeta natală. Dintr-un zbor cosmic te întorci mult mai stăpân pe tine, mai matur, mai apropiat de oameni și de natură. Cu o viziune mult mai globală a fenomenelor și activităților terestre. Cu toate că nu ești singur în aparatul de zbor, singurătatea, acolo sus, e destul de puternică. Te simți dintr-o dată rupt de ambientul tău natural, în care te-ai născut și dezvoltat”, a povestit Dumitru Prunariu.
Singurul român în spațiu
Dumitru Prunariu este primul și singurul cosmonaut român care a zburat în spațiu.
Înghesuiți într-o cabină mai mică decât partea din fața a unui automobil, un rus și un român plecau de la cosmodromul Bai-konur spre stația orbital. Un rus și un român: colonelul Leonid Ivanovici Popov şi locotenentul-major pilot inginer Dumitru Prunariu.
În seara zilei de 14 mai 1981, doi cosmonauţi se deplasau într-un autobuz special către Platforma 17 a cosmodromului Baikonur din Kazahstan. La ora 20:16 şi 38 de secunde a Bucureştiului era lansată racheta purtătoare cu nava cosmică Soyuz-40. La bord se afla echipajul mixt româno-sovietic, format din colonelul Leonid Ivanovici Popov şi locotenentul-major pilot inginer Dumitru Prunariu, al 103-lea cosmonaut al lumii. La acea vreme, cel mai tânăr zburător în spaţiul cosmic, după Iuri Gagarin.
La 15 mai, Soyuz-40 s-a cuplat cu succes de complexul orbital Saliut-6 – Soyuz T-4, unde se aflau deja cosmonauţii sovietici Vladimir Kovalionok şi Victor Savinîh.
”În momentul cuplării, în ochii lui Kovalionok se vedeau lacrimi, lacrimi de fericire. Sunt convins că aceste lacrimi nu fuseseră înscrise undeva în documentaţia de bord. Totul era omenesc“, îşi amintea Dumitru Prunariu întâlnirea din spaţiu, într-un documentar realizat, în epocă, de studiourile Sahia Film.
Amintiri din Cosmos
Timp de o săptămână, cei patru cosmonauţi au lucrat la 22 de experimente ştiinţifice. Au încercat să lărgească spectrul cunoştinţelor în domenii diverse: astrofizică, fizică nucleară, tehnologie cosmică, biologie, biomedicină şi medicină aeronautică. În acest timp, complexul spaţial a înconjurat Pământul de 125 de ori, cu o viteză de 28.000 km/h.
Echipajul a revenit pe Pământ pe 22 mai. Misiunea Soyuz-40 se încheiase după 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute. Dumitru Prunariu şi Leonid Popov au fost decoraţi cu cele mai înalte ordine ale României şi Uniunii Sovietice. Au devenit eroi ai ţărilor lor. Dumitru Prunariu a devenit atunci o carte de vizită a României în lume.
A fost pe rând ofiţer inginer în cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare, şef al Aviaţiei civile române, preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române, ambasador al României în Federaţia Rusă, preşedintele Consiliului de ne-militarizare a spaţiului cosmic din cadrul ONU. În prezent are gradul de general-maior în rezervă.
Este membru corespondent al Academiei Internaţionale de Aeronautică, membru fondator al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Spaţiale Române şi membru de onoare al Academiei Române şi al Academiei Americano – Române de Arte şi Ştiinţe.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook