Rodica Ojog-Brașoveanu a fost Agatha Christie a României. Cărțile sale polițiste se epuizau imediat

Puțini au cunoscut-o pe Rodica Ojog-Brașoveanu, iar cartea scrisă de nepoata ei s-a epuizat imediat. Era ca orice gospodină, în capot și papuci, spune Mădălina Ojog-Pascu, în volumul „A fost Agatha Christie a României – Rodica Ojog-Braşoveanu”. Dacă s-ar fi născut în America, Rodica Ojog-Brașoveanu ar fi fost un romancier de talie internațională.

Rodica Ojog-Brașoveanu a fost Agatha Christie a României

Românii stăteau la coadă ”să apuce” cel mai nou roman polițist scris de Rodica Ojog-Brașoveanu. Abia așteptau să citescă ultima enigmă dezlegată atât de inveniv de personajul Melania Lupu, o doamnă în vârstă cu o inteligență remarcabilă, ajutată de motanul Mirciulică. Întodeauna, criminalul era oricine altcineva te-ai fi așteptat.

Până în 1999, Rodica Ojog-Brașoveanu a publicat 35 de romane, în majoritate poliţiste, dar şi câteva istorice, precum ciclul de cinci romane despre domnia de 25 de ani a lui Constantin Brâncoveanu.

În puținele interviuri acordate, Rodica Ojog-Brașoveanu spunea că se trezește la ora 5.00 și se apucă de scris, alături de o cană cu cafea și scrumiera pe care o umplea curând. De fapt, de aici și i s-a tras și sfârșitul. Rodica Ojog-Brașoveanu a încetat din viață pe 2 septembrie 2002 la vârsta de 63 de ani, bolnavă de plămâni.

Cu o seară înainte de moartea lui Cosma Brașoveanu (20 august 1981), cei doi soţi fuseseră la Casa Scriitorilor unde aveau o masă rezervată doar pentru ei când, incredibil sau premonitoriu, au început să rememoreze bucurii şi întâmplări trăite împreună. Întrebaţi de caricaturistul Matty dacă sărbătoresc ceva, au răspuns râzând: „Viaţa!”. A doua zi, la doar 46 de ani, Cosma Braşoveanu a suferit al cincilea infarct şi s-a stins.

Rodica Ojog-Brașoveanu, o viață ca un roman

• S-a născut la 28 august 1939, la Bucureşti, într-un bloc din cartierul fostei operete, pe lângă podul Izvor, în apropierea Tribunalului Bucureşti, fiind fiica Anei Ojog, profesoară, şi a lui Victor Ojog, avocat. A locuit acolo toată viața ei.
• În primii ani ai copilăriei, tatăl său, fost deputat liberal, a fost arestat şi întemniţat de mai multe ori.
• Se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, de unde, în 1956, este exmatriculată şi arestată sub acuzaţia de solidarizare cu susţinătorii revoltei populare anticomuniste din Budapesta.
• În anul 1962 este reabilitată după un an petrecut ca muncitoare în fabrica de medicamente “Galenica” (unde a devenit, aşa cum cerea regimul, fruntaşă în producţie cu activităţi obşteşti – la brigadă, la echipa de dansuri, la gimnastică, la cor, etc.), şi este admisă la Facultatea de Ştiinţe Juridice din Iaşi, absolvită în anul 1967.
• După încheierea studiilor pe care şi le dorise, a început să profeseze avocatura. În această perioadă se căsătoreşte cu actorul Cosma Braşoveanu pe care l-ați văzut în rolul Tândală, din filmul ”Păcală”.
• În anul 1969, Rodica Ojog-Brașoveanu debutează în literatură cu un scenariu de televiziune, „Crima din Cişmigiu”, iar doi ani mai târziu publică romanul „Moartea semnează indescifrabil”. Ca urmare a succesului publicistic a renunțat la avocatură, după șapte ani de practică, și s-a dedicat exclusiv literaturii.

Rodica Ojog-Brașoveanu, romanele polițiste de mare succes

Personajul ei cel mai cunoscut (şi cel mai drag autoarei după propria mărturisire) este Melania Lupu, alături de confidentul ei  motanul Mirciulică, un personaj cu o candoare și inteligență remarcabile.

Din acest ciclu fac parte volumele „Bună seara, Melania !”, apărut în 1976, „Melania și misterul din parc”, în anul 1990, „O toaletă a la Liz Taylor” şi „Anonima de miercuri”, în anul 2000, dar mai ales „Cianură pentru un surâs”, cartea de căpătâi a autoarei, în care cititorul o cunoaşte şi o descoperă pe Melania, o bătrână excentrică, dar plină de o aparentă candoare, detectiv şi infractoare în acelaşi timp, cu faţete care înspăimântă şi farmecă deopotrivă prin sinusoidele ei psihologice.

O altă serie de romane de spionaj o au personaj principal pe Minerva Tutovan, inspirat de propria profesoară de matematică, o femeie atipică, extrem de inteligentă, dar foarte puțin atractivă și cu un incredibil spirit de observație, care se simte foarte bine în propria piele. Romanele acestei serii degajă un umor specific, rezultat din situațiile în care este pusă Minerva şi din reacţiile ei originale. Astfel au apărut romanele „Panică la căsuța cu zorele”, în 1977, „Nopți albe pentru Minerva”, 1982, „Omul de la capătul firului” şi, „Minerva se dezlănțuie”, în anul 2001.

Rodica Ojog-Braşoveanu a fost fascinată şi de domnia lui Constantin Brâncoveanu şi a scris un ciclu de cinci romane, în genul istoric-exotic, în care personajul principal este „logofătul de taină” Radu Andronic. Aşa au apărut volumele „Logofătul de taină”, „Agentul secret al lui Altîn-Bey”, „Ochii jupâniței”, „Letopisețul de argint” şi „Vulturul dincolo de Cornul Lunii”.

În 1984, scrie singura sa piesă de teatru, „Cursa de Viena”, pusă în scenă la Teatrul Giuleşti din Bucureşti.

După Revoluţie, autoarea încearcă să schimbe stilul, aspect prezent mai ales în „Crimă prin Mica publicitate”, apărut în 1991, dar criticii au spus că apariţiile editoriale din această perioadă nu mai au acelaşi aplomb, iar succesul lor a întârziat să apară.

În 1992 scrie singurul său roman SF-horror – „Coşmar”, urmat de alte două scenarii TV – „Enigma” (1995-1996) şi „Poveste imorală” (1998).

Un roman al soţului său, Cosma Braşoveanu, „Fiara”, rămas neterminat la moartea lui fulgerătoare, este finalizat de Rodica Ojog-Braşoveanu.