Simona Ionescu / Redactor Șef

Semnal de alarmă. În Germania dispar magazinele, arterele comerciale devin pustii

Semnal de alarmă. În Germania dispar magazinele, arterele comerciale devin pustii
Site-ul postului de radio Deutsche Welle (DW) a publicat un articol ca un semnal de avertizare arătând cum arată Germania în plină criză. Criză care se poate întinde ușor în mare parte din Europa. Citiți materialul semnat de jurnalistul Erich Reimann!

Germania: Moartea magazinelor și criza arterelor comerciale

Conform estimărilor, în 2023, în Germania vor dispărea alte 9000 de magazine de pe piață, după ce, în doi ani de pandemie, numărul unităților comerciale închise a fost de aproximativ 11.000 pe an.

Uși închise, vitrine goale și panouri publicitare înlăturate. Moartea magazinelor devine vizibilă pe tot mai multe artere comerciale din Germania. Perspectivele de viitor sunt la fel de sumbre precum imaginea acestor străzi comerciale cândva animate.

Potrivit estimărilor Asociației germane a comerțului cu amănuntul (HDE), în 2023 vor fi închise alte aproximativ 9000 de magazine. În multe cazuri, lichidarea acestor afaceri are legătură directă cu scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor și cu permanenta creștere a costurilor. La nivel federal, cu excepția magazinelor foarte mici, mai rămân 311.000 unități comerciale, conform HDE. În 2015, numărul acestora era de aproape 373.000.

Germania Köln 2012 | Închidere de magazine
Tot mai des de văzut în centrele orașelor germane: magazine care se închidImagine: picture-alliance/dpa/R. Vennenbernd

„Având în vedere cifrele din ultimii ani, responsabilii cu administrarea centrelor orașelor și politicienii ar trebui să se alarmeze. Fiindcă fără un comerț cu amănuntul înfloritor, centrele orașelor nu au nicio perspectivă“, avertizează președintele HDE, Alexander von Preen. „Dacă moare comerțul, moare și orașul.“

Reducerea activităților comerciale s-a făcut simțită mai ales în perioada pandemiei. Între 2020 și 2022, numărul unităților comerciale a scăzut cu 11.000 pe an. Înaintea crizei, între 2015 și 2019, se închideau anual, în medie, 5000 de magazine.

Mai ales lichidarea filialelor aparținând marilor lanțuri a atras atenția. Galeria Karstadt-Kaufhof a închis 47 de unități de desfacere, lanțul de magazine pentru încălțăminte Görtz și-a restrâns numărul de sucursale iar o parte din magazinele de modă Gerry Weber vor dispărea.

Pandemia de coronavirus a bătut cuiul la sicriu  

Totuși, conform HDE, majoritatea lichidărilor este atribuită firmelor mai mici: boutiquri, magazine de încălțăminte și brutării/patiserii. Nu în ultimul rând, în ultimii ani, comerțul online a influențat masiv activitatea comercială. În timpul pandemiei, din ce în ce mai mulți clienți au prins gustul cumpărăturilor online. Multe firme medii și-au mutat afacerile și în mediul virtual. În același timp, marile lanțuri comerciale și-au subțiat rețeaua de filiale. „Poate că în principalele zone comerciale nu se vede deocamdată. Dar mai ales în cartierele marilor orașe, în localitățile și comunitățile mai mici se observă“, afirma recent directorul general al HDE Stefan Genth.

Germania Lockdown Köln
Lockdown-urile din timpul pandemiei au ruinat numeroase magazine. Imagine din Köln (ianuarie 2021)Imagine: Rupert Oberhäuser/picture alliance

În același timp, și modelele de afaceri noi – până recent la modă și care păreau să aibă viitor – au început să se clatine din cauza scăderii puterii de cumpărare a unei mari părți a consumatorilor. „Magazinele bio și fermele cu puncte de vânzare se confruntă, parțial, cu o criză existențială“, spunea recent expertul în comerț cu amănuntul Stephan Rüschen de la Universitatea DHBW din orașul Heilbronn.

Pe fondul numeroaselor spații comerciale goale în multe orașe, reprezentanții Asociației germane a comerțului cu amănuntul (HDE) cer o mai bună implicare din partea administrațiilor locale, pentru a împiedica dispariția magazinelor.

Cum poate fi evitat declinul

„În fruntea listei de priorități ar trebui să fie un proces nebirocratic și rapid de acordare a autorizațiilor în caz de modificare a tipului de activitate comercială în spațiile deja existente“, afirmă von Preen.

Unitățile nou deschise și firmele proaspăt înființate au nevoie de condiții optime pentru a se putea dezvolta. Ocuparea spațiilor comerciale din centrele orașelor este în interesul tuturor părților. În caz contrar s-ar putea ajunge la declanșarea unei reacții în lanț și vor exista și mai multe magazine goale, susține von Preen.

Mall Dresda
Pe vremea când clienții veneau încă în număr mare: deschiderea unui mall la Dresda în 2011Imagine: picture-alliance/dpa/R. Schlesinger

Conform unui sondaj al Institutului de cercetare a comerțului (IFH), efectuat la sfârșitul anului trecut pe un eșantion de 69.000 de persoane în centrele a 111 orașe germane, arterele comerciale din centru și-au pierdut șarmul. „Ați recomanda prietenilor sau cunoștințelor dumneavoastră centrul acestui oraș?“  În aproape fiecare al doilea oraș, majoritatea nu ar recomanda centrul.

„Cert este faptul că majoritatea centrelor orașelor au mai mulți critici decât fani“, declară șeful IFH, Boris Hedde. În opinia lui Rolf Pangels, directorul general al Asociației comerțului cu încălțăminte de piele și articole de marochinărie (BTE), n-a mai rămas timp mult pentru o schimbare: „Dacă în politica de planificare nu sunt adoptate rapid contramăsuri, declinul centrelor orașelor nu va mai putea fi oprit“.

Autor: Erich Reimann, DW

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre