În ultimii ani, fanii Eurovision au criticat constant concursul, spunând că este din ce în ce mai politizat și orientat către o agendă ideologică. Mulți spun că Eurovision 2025 nu mai este doar un concurs muzical, ci o oglindă tensionată a diviziunilor din Europa. Astfel, concursul de anul acesta, ce va avea loc între 13 – 17 mai la Basel în Elveția, este marcat de scandal. 

Participarea Israelului a aprins spiritele, având în vedere că artistul trimis este un supraviețuitor al atacului Hamas din 7 octombrie 2023, în timp ce contraofensiva israeliană din Gaza a dus, potrivit surselor locale, la peste 50.000 de morți palestinieni. 

Eurovision 2025 cu scandal. Participarea Israel deranjează alte țări 

În acest context, tot mai multe voci din țări precum Spania, Slovenia, Islanda și Finlanda și-au exprimat rezervele legate de menținerea Israelului în competiție, mai ales în condițiile în care Rusia a fost exclusă pentru invazia Ucrainei. 

ONG-uri elvețiene au acuzat dublul standard, iar protestele din jurul concursului au fost anticipate cu o mobilizare masivă de securitate – 1.300 de polițiști, specialiști din armată și experți în securitate cibernetică. În același timp, partidul conservator EDU a invocat inclusiv antisemitismul și riscurile generate de manifestațiile anti-Israel de anul trecut, cerând cu fermitate ca politica să nu mai aibă loc în acest show.

Țara organizatoare Elveția a interzis steagul LGBTQ+ la Eurovision 2025

Totuși, pentru mulți, exact în numele „neutralității” se iau decizii cu tentă ideologică. Printre cele mai controversate se numără interzicerea steagului LGBTQ+ pe scenă și în camera verde – singurul simbol permis fiind cel național. 

Directorul Eurovision a justificat decizia prin nevoia de claritate, spunând că „nu avem nevoie de steaguri pentru a demonstra solidaritatea cu comunitatea LGBTQ+”, o afirmație care a stârnit reacții vehemente. 

Organizația elvețiană Pink Cross a calificat măsura drept „o palmă peste față”, amintind că acest concurs a fost mereu un spațiu de acceptare și libertate identitară. În același registru, conservatorii au acuzat concursul că promovează o „agendă woke”, făcând referire la susținerea identităților transgender și queer, mai ales după victoria artistului non-binar Nemo, care a cântat despre propria călătorie de autodescoperire a genului. 

În loc să rămână un simplu festival muzical, Eurovision pare prins într-o luptă pentru sens și direcție într-o Europă din ce în ce mai polarizată.

Citiți și: 

Zoli Toth, fostul lider al trupei Sistem, devine vedeta Kanal D. Emisiunea va fi o premieră