Simona Ionescu / Redactor Șef

O vedetă a medicinii americane este român. Pentru ce vrea să se întoarcă în țară

O vedetă a medicinii americane este român. Pentru ce vrea să se întoarcă în țară
Câștigător al premiilor Breakthrough și Wolf în medicină, celebrul specialist este unul dintre favoriții în obținerea și unui premiu Nobel.

O vedetă a medicinii americane este român . Profesorul Adrian Krainer, a găsit leac ul unei boli, până acum, mortale. Dacă va obține Nobelul va fi unul din puținii români care au ajuns să primească celebrul premiu. Faimos în America, de zeci de ani, Krainer a devenit cunoscut în întreagă lume după ce a reușit să găsească leacul pentru o boală cumplită – atrofia musculară spinală.

Profesorul Adrian Krainer s-a născut în anul 1958 la Montevideo, în Uruguay . Tatăl său este român, iar mama să româncă de etnie maghiară. Celebrul specialist laureat, anul acesta, cu Wolf Prize, al doilea premiu că importantă în medicina mondială, spune că pentru el rădăcinile sunt foarte importante. Iar ale lui sunt românești. De aceea a decis să obțină cetățenia română.

O vedetă a medicinii americane este român

El a relatat, pentru Ziare.com, că a crescut într-o familie în care ambii părinți vorbeau româna. „Mama a învățat română de la tatăl meu și maghiară de la părinți. Este foarte fluență în ambele și, crescând, am auzit ambele limbi vorbindu-se acasă, bunica mea maternă locuia cu noi”, a declarat celebrul medic.

Chiar dacă nu a mai avut de multă vreme ocazia să vorbească românește, profesorul Adrian Krainer susține că încă se descurcă. „Înțeleg româna într-o oarecare măsură, datorită legăturii sale cu spaniola, care e limba mea maternă, și franceza pe care am învățat-o în școală elementară. Pot să citesc și să înțeleg destul de mult. Punctuația este totuși un mister”, a decalarat acesta pentru sursă citată.

O vedetă a medicinii americane este român

Pentru ce vrea să se întoarcă în țară Profesorul Adrian Krainer intenționează să obțină cetățenia română și a aplicat deja. „Cei patru bunici ai mei erau cetățeni români. Dar bunicii mei materni s-au născut când Satu Mare făcea parte din Austro-Ungaria, iar certificate de naștere probabil că nu existau. Cu toate acestea, avem încă ambele pașapoarte românești. Tatăl meu a părăsit România ca un strămutat fără acte, dar în cele din urmă am obținut certificatul său oficial de naștere din România.

Tată era copilul unor evrei români, originari din Transilvania, dar tata a trăit în București. În 1942 a fost obligat să muncească la Ferma Albă, iar după război a plecat din țară. Inițial a mers în Italia, la fel ca și mama și părinții ei. Iar din Italia au ajuns în Uruguay, unde s-au stabilit. El a rămas însă mereu legat de România, iar dragostea lui față de această țară m-a făcut și pe mine să mă simt cumva legat și să doresc să devin cetățean român ”, a mai declarat vedeta medicinii americane pentru Ziare.com.

Cea mai mare realizare: Spinraza, medicamentul care nu lasă copiii să moară

Adrian Krainer a părăsit Uryguayul natal în tinerețe și s-a mutat în SUA, unde a urmat studii superioare și a obținut cetățenia americană. În acest context, una din somitățile care făcea parte echipa ce a descoperit splicing-ul ARN-ului în 1977 , Sir Richard Roberts, laureat Nobel ( pentru fiziologie și medicină în 1993 ), l-a recrutat pentru laboratorul Cold Spring Harbor când și-a terminat doctoratul, în 1986.

Profesorul Adrian Krainer consideră că marea lui realizare e dezvoltarea Spinraza, medicamentul utilizat în prezent pentru tratarea atrofiei musculare spinale, o boală genetică ce cauzează slăbirea mușchilor, inclusiv a mușchilor pulmonari. Simptomele apar de obicei la scurt timp după naștere. Iar boala, deși rară, era mortală până când a fost descoperit acest leac. Practic, pacienții mureau în chinuri cumplite, sufocați de propria neputință a corpului.

Sursa foto: Instagram, Facebook

Exclusiv. Ilie Năstase s-a decis: divorțează de Ioana la tribunal. Vrea să-și recupereze din avere

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre