A murit Dinu Săraru, o mare personalitate a lumii culturale românești

Lumea culturală românească este în lacrimi. Scriitorul Dinu Săraru a murit în după amiaza zilei de 2 martie 2024, la Spitalul Universitar din Capitală. Ultimele clipe le-a petrecut alături de soția Viviana și fiicele Alexandra și Ruxandra.

Un străbunic al scriitorului a fost „prieten de negustorie” cu Tudor Vladimirescu

Potrivit informațiilor oferite de Q Magazine, familia Săraru care datează de peste 275 de ani, a păstrat o tradiție. Primul născut trebuia să poarte numele de Constantin. De aici a provenit numele de Dinu… Iar un străbunic al lui Dinu Săraru ar fi fost „prieten de negustorie” cu Tudor Vladimirescu.

Bunicul, „erou al Războiului din 1877”

Dinu Săraru s-a tras dintr-un neam de „boiernași din acea spiță a celor care au făcut tămâioarele, biserici mici ridicate în Munții Căpățânii, între 1600-1900, capodopere ale picturii și arhitecturii țărănești”. Dar Neamul Sărarilor „chivernea și Izvoarele sărate de pe malul Cernei”. S-a mândrit toată viața cu neamul său, neînfricat, „amestecat în toate conflictele, dar nu își ridicau căciulile nici în fața domnitorului”.

Bunicul lui Dinu Săraru a fost „erou al Războiului din 1877”. Motiv pentru care a primit multe distincții „românești și rusești între care și Steaua României”. Aceeași pe care a primit-o și scriitorul, după 100 de ani. „El a fost vizitat în Slătioara de Carol I şi de Brătianu care i-au adus o decoraţie şi o diplomă cum că ar fi fost rănit la Smârdan „sub ţâţa dreaptă”, a spus Dinu Săraru într-un interviu pentru Evenimentul Zilei.

„Tata a murit eroic la Tiraspol, chiar în ziua de Sfânta Maria”

Tatăl său i-a urmat bunicului și a fost un soldat de nădejde, care „a murit eroic la Tiraspol în 1941, chiar în ziua de Sfânta Maria”. Dinu Săraru nu poate niciodată momentul în care a primit o diplomă de la însuși Regele Mihai I al României, ca urmaș al tatălui. Părintele a fost învățător și dascălul său și pentru a nu se deosebi de ceilalți copii, acesta l-a obligat ca și acasă să-i spună „domnule învățător”.

„Nu-mi amintesc, până la 9 ani, când a murit să-i fi spus tată. Era și acasă domnul învățător, a mărturisit într-un interviu Dinu Săraru. Tatăl scriitorului a fost înmormântat cu onoruri militare la Chișinău, în Cimitirul Central Ortodox.

Moștenește vocația povestitorului de la mama sa

Mama lui Dinu Săraru o „ardeleancă, greco-catolică” îl ducea în fiecare zi de marți la catedrala Catolică „Sfântul Anton” de la Râmnicu Vâlcea, iar duminică, la Catedrala Ortodoxă. Ființa care i-a dat viață scriitorului a fost înzestrată cu harul povestitorului, iar acesta a crezut totdeauna că această vocație a moștenit-o de la draga lui mamă.

„Ultimul țăran din Slătioara”

Îi plăcea să spună că este „ultimul țăran din Slătioara” și considera că este „purtătorul de cuvânt” al țăranilor. Dar credea că în toate satele din România „numai cerul și stelele au rămas țărănești”. Și-a iubit enorm vecinii, motiv pentru care i-a venerat și a povestit despre țăranii lui în toate romanele pe care le-a scris.

63 de ani alături de femeia care a fost „punctul meu de echilibru”

Scriitorul și omul de teatru Dinu Săraru a părăsit lumea mirifică a satului la nouă ani, când părinții au decis să-l dea la Liceul militar. Dar în anul 1943 nu a îndeplinit condițiile, fiind „prea slab și prea scund”. Ar fi putut să meargă anul viitor, dar se terminase războiul și a pierdut ocazia de a deveni elev militar, așa cum își dorise. Și n-a ajuns nici „înalt și general”, cum i-ar fi plăcut tare mult. Scriitorul a împlinit 92 de ani în ianuarie și a fost căsătorit timp de 66 de ani cu soția sa Viviana. Femeia care a fost toată viața „punctul meu de echilibru”.

Sursă foto: EVZ, DC News