Simona Ionescu / Redactor Șef
Romanul „Ion”, scris cu măiestrie de Liviu Rebreanu, a încântat și exasperat deopotrivă generații întregi de elevi. Una dintre întâmplările notabile în care romanul a ajuns prilej de discuții publice a avut loc în 2006, la proba de Bacalaureat la Limba și Literatura Română, când elevilor li s-a cerut la ultimul subiect să caracterizeze un personaj intelectual dintr-un roman al unui autor canonic.
Entuziasmați să vadă numele lui Liviu Rebreanu dat drept exemplu, nenumărați elevi l-au caracterizat atunci fix pe Ion, personajul central al romanului cu același nume. Greșeala a fost atât de răspândită, încât asta a dus nu numai la aducerea în prim plan a fascinantei povești, ci și la modificarea modului în care s-a acordat baremul în cadrul examenului.
Romanul expune povestea lui Ion, un țăran tânăr din satul Pripas (in realitate Prislop, localitatea unde Rebreanu a trăit în prima parte a vieții), care este măcinat de dorința de a avea bani, dar și de iubire. Prins între cele două, declanșează un lanț de tragedii.
Lui Ion îi place Florica, dar Ana are pământ, așa că el îi face curte acesteia, spre disperarea lui Vasile Baciu, tatăl Anei, care se ceartă cu Ion și-l face de râsul satului, spunându-i „sărăntoc”. Ion, flăcău harnic și mândru, dar sărac o necinstește pe Ana și îl obligă astfel pe Vasile Baciu să i-o dea de nevastă împreună cu o parte din pământuri. Obținând avere, Ion dobândește situație socială, demnitate umană și satisfacerea propriului orgoliu.
La rândul ei, Florica se căsătorește cu George Bulbuc, un alt bărbat din sat. Căsătorit cu Ana și așezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui pătimașe, nu se poate mulțumi cu averea pe care o dobândise și râvnește la Florica. Sfârșitul lui Ion este năprasnic, fiind omorât de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui, așadar Rebreanu propune pentru sfârșitul pătimașului Ion o crimă pasională.
Dacă începutul romanului este marcat de drumul care duce în satul de baștină al lui Ion, finalul surprinde satul adunat la sărbătoarea sfințirii noii biserici și descrie drumul care iese din satul Pripas, viața urmându-și cursul firesc.
În 1940, cu patru ani înainte de moartea sa, Liviu Rebreanu a dezvăluit că inspirația pentru romanul Ion a venit dintr-o scenă observată în tinerețe, când a văzut un țăran sărutând pământul cu devotament. Această imagine, surprinsă în satul Prislop, unde tatăl său era învățător, i-a rămas întipărită fără un scop anume.
Ulterior, un alt eveniment petrecut în sat l-a marcat profund: un țăran bogat și văduv și-a bătut crunt fiica, Rodovica, pentru că rămăsese însărcinată cu cel mai sărac om din sat. Aceste experiențe au contribuit la conturarea poveștii din Ion, romanul său emblematic.
Adevărații Ion și Ana au avut în total șase copii, trei băieți și trei fete. Ultima din fete, Xenia, s-a stins într-un final și ea, la 92 de ani.
„A plecat în lumea nemuririi, ultimul copil al lui ION și ANA, personajele din celebrul roman ,,ION” al scriitorului Liviu Rebreanu, fiica XENIA POP, născută la data de 2 februarie 1933, un suflet nobil și blând, o minunată mamă, bunică, străbunică, mătușă (mătușă Sănii), care povestea, cu mândrie, despre părinții ION și RODOVICA, numele lor real, cum au petrecut viața alături de cei cinci frați și surori: Nicolae, George, Maria, Saveta și Macedon ! Familia ION și ANA, a dispărut încet, încet, demni, blânzi și buni, respectuoși și respectați!”, a precizat într-o postare pe Facebook, Ioan Lazăr, jurnalist și totodată nepot al Xeniei.
Xenia a fost și cea care și-a îngrijit mama, pe Ana, până aceasta a murit, la 85 de ani. Celebrul Ion a încetat din viață la puțin peste 40 de ani, în 1935. Nu a fost vorba despre o crimă, așa cum spune romanul, ci l-a răpus o hepatită cruntă.
Despre celebrul roman, Xenia a vorbit în urmă cu zece ani.
„Nu am cartea lui Rebreanu acasă, dar am văzut filmul. Așa o juca de bine pe mama actrița, de am crezut că e ea. S-au mai făcut și minciuni în el. Și mama, și tata au murit de moarte dată de Dumnezeu. Mama a murit la 84 de ani, nu spânzurată. Și cu tata la fel. Altul o fost ăla omorât aici, mai sus de casă, nu tata”, spunea Xenia în 2015.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
