Florin Brătescu a murit la Spitalul Elias, unde era internat de câteva zile. Avea 91 de ani.
Florin Brăteascu și-a propus întotdeauna lucruri pe care „știam că le pot realiza”, a pus multă pasiune în tot ce a făcut în media și „n-am rămas dator cu nimic față de nimeni”. Cine este Florin Brătescu, primul crainic al Televiziunii Române și care e povestea visului pe care și l-a îndeplinit.
„Am făcut tot ceea ce am vrut și atât cât am putut”
Industria televiziunii este un domeniu dinamic și incitant care oferă o varietate de oportunități de carieră pentru cei pasionați de creativitate, povestiri și divertisment. De la producție și regie la scriere și editare, există numeroase roluri disponibile în industria televiziunii care oferă experiențe unice și satisfăcătoare.
Florin Brătescu a fost îndrăgostit toată viața de acest domeniu și niciodată nu s-a gândit să lase, nici măcar pentru o zi, televiziunea, „marea dragoste”. „Alții au datorii mari față de mine, dar nu contabilizez dezamăgirile. Am făcut tot ceea ce am vrut și atât cât am putut.” a mărturisit cunoscut om de televiziune într-un interviu în anul 2017.
Consideră că a avut avantajul de a „nu avea concurența altor televiziuni” și „mai mulți ani am fost unicul acceptat să apară pe micul ecran”. Dar este mâhnit pentru că „azi nu găsim prea modele în televiziune. Există moderatori apreciați care și-au creat un statut și sunt căutați. Din păcate, sunt puțini la număr”.
„M-am dus la Uzinele 23 August”
Și-a urmat nebunește dorința de a lucra în mass media, deși începuturile nu au fost ușoare. Întrucât făcea parte dintr-o familie de burghezi, a fost obligat „să îmi însușesc o concepție muncitorească, să trăiesc într-un colectiv de muncitori”. În consecință, pentru a se alinia vremurilor, ”m-am dus la Uzinele 23 August” și s-a angajat ca „strungar în fier”.
A rezistat doi ani și a fost fericit „că ai mei copii „or să aibe origine muncitorească”. Dar permanent a visat și în 1957 s-a întâmplat ceva extraordinar: „În ’57 am ajuns mare crainic în radio, după ce am fost operator de cabină. În aceeaşi perioadă pornea si televiziunea experimentală, undeva la Poşta Vitan.”
De ce au fost la TVR doar femei
Inițial la Televiziunea Română au fost prezentatoare doar femei, dar la un moment dat s-au gândit că ar fi bine dacă s-ar auzi și o voce de bărbat. „Șefii erau bărbați și cred că de asta erau doar femei. Eu am fost o excepție. Am fost a șasea încercare care a dat rezultate. Inițial, eu veneam la televiziune, în radio fiind, doar pentru comentariile la Jurnal. Aveau nevoie de o alternanță între o voce feminină și o voce cu greutate și m-au selectat pe mine. (…)
„N-arată rău Brătescu”
La un moment dat, una dintre prezentatoare n-a putut veni și mi s-a pus un text în brațe și mi-au spus: treci în emisie. A fost prima dată când intram pe video. M-au văzut șefii de la Comitetul Central, au sunat imediat la director, era Cornescu atunci. Și el a spus ce s-a întâmplat și au decretat că n-arată rău Brătescu, drept pentru care, de a doua zi am fost omologat crainic pentru televiziune”, a povestit Florin Brătescu.
Emisiunea Reflector, preferata lui Ceauşescu până a interzis-o
Florin Brătescu a făcut istorie cu emisiunea Reflector pe care a prezentat-o la TVR mulți ani, prima emisiune care vorbea despre greutățile societății și pe care o accepta și Nicolae Ceaușescu. Până într-o zi în care ceva s-a întâmplat în capul Tovarășului și a atunci a dat decizia să fie scoasă din grila de programe. „În ,65-,66, abia venise Ceaușescu și avea tot interesul să îl minimalizeze pe Dej și toată perioadă lui și îi convenea când noi arătăm lipsurile din perioadă Gheorghiu Dej.
„Emisiunea a avut asemenea priză încât nimeni nu avea curaj să zică să încetăm. S-au găsit pretexte”
Ceaușescu dădea telefon primului secretar și îl lua la întrebări vizavi de ce a văzut acolo. Ceaușescu urmărea cu sfinţenie «Reflector». Asta ne-a ridicat acțiunile dar ne-a creat și mari greutăți. Nu se făceau măsurători (rating), dar știam că avem succes pentru că primeam saci întregi de scrisori. A mers cu Reflector până când am intrat în epoca Ceaușescu și nu îi mai convenea. Emisiunea a avut asemenea priză încât nimeni nu avea curaj să zică să încetăm. S-au găsit pretexte.”, a povestit celebrul prezentator.
Televiziunea a început „cu un fax și un telefon”
În 1993, Florin Brătescu, alături de Vladi Bogdănescu au pus bazele televiziunii Antena 1 și ulterior a devenit director general al acestei televiziuni. Crainicul pe bază editorială și Bogdănescu pe cea tehnică. Televiziunea a început „cu un fax și un telefon” și a ajuns una dintre cele mai apreciate din România. Cu zece luni în urmă, la împlinirea a 90 de ani, Florin Brătescu a fost invitatul special al emisiunii „Voi cu Voicu”. Un cadou făcut de toți cei care l-au iubit atât primului crainic din România, cât și tuturor românilor.
„Mi s-a luat profesor cu care am lucrat”
„Când am început selecția oamenilor, era coadă la televiziune pentru a ocupa un post de redactor, prezentator și astfel au fost selecționați vreo 30 de oameni. Foarte pricepuți în în ceea ce făceau, până la urmă au ajuns vedete.
Am pus accent pe dicție, pentru că eu când am început cariera la radio am întâmpinat probleme și mi s-a luat profesor cu care am lucrat preț de luni de zile până m-am pus la punct”, a povestit omul de televiziune. Chiar dacă e elegant și recunoaște cu greu, a avut întotdeauna o afinitate pentru Alesandra Stoicescu care a intrat în televiziune când nu avea nici 20 de ani.
„Presa de azi e multicoloră”
Brătescu recunoaște că i s-a propus să scrie o carte despre viața lui, dar nu a fost interesat. La 90 de ani, celebrul jurnalist urmărește la televizor, nu doar emisiunile Antenei 1 și Antenei 3, ci și ale televiziunilor concurente. „Presa de astăzi e multicoloră și uneori cu știri aparent senzaționale, dar care n-au conținut”, susține acesta. Primul crainic al TVR le-a dat și un sfat jurnaliștilor: „să militeze pentru adevăr. Cred că ăsta e lucrul cel mai important. Adevărul pe care-l pui în pagină pentru telespectator”.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook