Asta se cere introdus în Codul Penal, după crima din Cosmopolis. România, condamnată la CEDO pentru reacția la actele de violență

Crima dublă din Cosmopolis a șocat întreaga țară și, deși vinovatul s-a sinucis, în urma Teodorei Marcu și a bebelușului nenăscut rămâne familia îndurerată și o fetiță de aproape 3 ani care nu își va mai vedea mama niciodată.
În timp ce ancheta poliției este în plină desfășurare, a apărut și întrebarea dacă tragedia putea fi cumva prevenită. Conform mărturiilor apropiaților, Teodora Marcu trăia un coșmar de o bună perioadă, căci era urmărită de criminal. Mai mult, autoritățile au emis la un moment dat și un ordin de protecție pentru tânără. Conținutul postat pe internet de către Robert Lupu – Wolf ridica și el semnale mari de alarmă, însă abia după tragedie a ieșit totul la iveală.
În România, actualul Cod Penal permite clasarea unor dosare penale chiar și în cazuri în care există victime clare, dacă procurorii apreciază că nu există „interes public” în urmărirea faptei. Kevin Kirmizigul, președintele Organizației de Tineret BNS, propune modificarea Codului Penal actual, pentru a proteja victimele violenței domestice, a abuzurilor și a hărțuirii.
„Ceea ce s-a întâmplat la Cosmopolis nu este un accident. Este simbolul unei Românii în care victimele sunt abandonate, iar agresorii – scuzați. Făptașul e identificat, fapta confirmată, dar procurorul renunță la urmărire. Ce urmează? Altă victimă. Poate o mamă, o fiică, un vecin. Statul trebuie să intervină. Justiția nu poate rămâne decorativă”, spune Kevin Kirmizigul, care a dezvăluit că și mama sa este terorizată de luni bune de către un individ, iar autoritățile nu au luat măsuri.
Tânărul a redactat deja o propunere legislativă, pe care a trimis-o tuturor partidelor din Parlamentul României. Documentul solicită modificarea legii, astfel încât dosarele unde există victime să nu mai poată fi clasate pe motiv de „lipsă de interes public”. Astfel, cazurile în care există victimă, iar fapta penală a fost dovedită, dosarul ar urma să fie trimis direct în judecată, solicită Kevin Kirmizigul.
Propunerea vizează două aspecte. Primul se referă la obligativitatea aplicării unei sancțiuni minime, în cazul în care procurorul constată că o faptă penală a fost comisă, iar autorul este identificat, chiar dacă decide să renunțe la urmărirea penală.
A doua propunere constă în dreptul victimei de a contesta decizia de confirmare a renunțării la urmărirea penală în fața unei instanțe ierarhic superioare.
CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) nu refuză dreptul de a clasa dosare penale pe motiv de lipsă de interes public, însă este foarte atentă atunci când vine vorba de cazuri de violență. România a fost sancționată în nenumărate rânduri pentru lipsa reacției eficiente a statului în fața actelor de violență, hărțuire sau amenințare.
Deși Codul de procedură penală actual permite procurorului să claseze dosarul din lipsă de interes public, CEDO poate sancționa România dacă acea decizie duce la impunitate, mai ales în cazuri grave.
„Statul trebuie să înceteze să mai abandoneze victimele pentru a-și conserva eficiența administrativă”, se mai precizează în expunerea de motive a propunerii legislative.
România nu este singura țară sancționată de CEDO, pentru astfel de situații în care s-a ajuns la clasare de dosare.
CEDO a sancționat Turcia în 2009npentru că autoritățile au clasat dosare repetate de violență domestică pe motiv că era „o problemă de familie” – deci fără interes public. Curtea a spus că statul a încălcat art. 3 CEDO pentru că nu a protejat victima și a tratat cazul cu superficialitate.
Sancționată a fost și Republica Moldova, în 2010. Clasarea unui dosar de agresiune sexuală fără o anchetă serioasă a fost considerată de CEDO o încălcare a art. 8, pentru că statul nu a protejat viața privată și integritatea fizică a victimei.
Citiți și:
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook