Simona Ionescu / Redactor Șef

Cine a sărăcit și cine s-a îmbogățit în timpul pandemiei

Cine a sărăcit și cine s-a îmbogățit în timpul pandemiei
Pandemia a schimbat major viețile oamenilor și le-a afectat serios veniturile. Unii s-au îmbogățit, iar alții au sărăcit. Un raport al băncii elvețiene UBS arată cine s-a descurcat cel mai bine.

Un raport al băncii elvețiene UBS arată că miliardarii lumii și-au crescut bogația cu mai mult de un sfert (27,5%) în perioada aprilie – iulie. Între timp, milioane de oameni de pe tot globul și-au pierdut locurile de muncă, conform theguardian.com. Raportul arată că miliardarii au beneficiat cel mai mult din urma pariurilor pe seama revenirii piețelor bursiere globale când acestea au atins cel mai scăzut punct în timpul izolărilor din martie și aprilie.

UBS transmite că bogăția miliardarilor a atins „un nou record, întrecând cifra de 8.9 triliarde atinsă la sfârșitul anului 2017”. De asemenea, numărul de miliardari a atins și el un nou record: 2.189. „Miliardarii s-au descurcat extrem de bine în timpul crizei COVID-19”, a spus Josef Stadler, șeful departamentului global al UBS.

Acesta explică faptul că cei super bogați au putut beneficia pe urma crizei deoarece au avut „tupeul” de a cumpăra mai multe acțiuni ale companiilor în timp ce piețele de acțiuni globale scădeau drastic. În plus, acțiunile companiilor de tehnologie – care sunt, de multe ori, deținute de miliardari –  au crescut foarte multe de atunci și până acum.

„Concentrarea extremă a bogației este un fenomen urât din punct de vedere moral dar este și distructiv pentru economie și societate”, a spus Luke Hilyard, director executiv al High Pay Centre.

Averi imposibil de cheltuit în mai multe vieți

„Bogația miliardarilor echivalează cu o avere care este aproape imposibil de cheltuit pe parcursul a multiple vieți de lux absolut”, a spus acesta. „Oricine acumulează asemenea bogății ar putea foarte ușor să crească salariile angajaților care generează această avere sau ar putea să contribuie la serviciile publice vitale, în timp ce încă rămân foarte bine recompensați pentru orice succes pe care l-au obținut”, mai arată acesta. Dar nu se întâmplă așa.

Raportul UBS, care arată că cei super bogați devin și mai bogați, spune Hilyard. Faptul că averea miliardarilor a crescut atât de mult în ce sute de milioane de oameni de pe tot globul se chinuie ar putea induce furie publică și politică, spune Stadler. „Există riscul ca aceștia să fie izolați de societate? Da, spune el. Sunt conștienți de acest risc? Da”.

Cine sunt cei mai bogați oameni de pe planetă

Cea mai bogată persoană a planetei este Jeff Bezos, fondatorul și directorul executiv al Amazon, cu o avere de 189 de miliarde de dolari. Conform datelor Bloomberg, averea acestuia a crescut cu 74 de miliarde de dolari în acest an.

Fondatorul vizionar al Tesla, Elon Musk, este însă cel care a făcut cei mai mulți bani în acest an. Averea acestuia a crescut cu 76 de miliarde de dolari, atingând punctul de 103 de miliarde de dolari.

Câți miliardari au făcut donații în contextul COVID-19

UBS a subliniat că doar 10% din miliardari au donat în mod generos pentru a ajuta în lupta anti-COVID-19. „Studiul nostru a identificat 209 miliardari care au donat în mod public un echivalent total de 7,2 miliarde de dolari din martie și până în iunie în acest an.

Aceștia au reacționat rapid, într-o modalitate care poate fi asemănată cu ajutoarele în caz de dezastru, prin aprovizionarea cu granturi fără restricții pentru a permite beneficiarilor să decidă cum pot fi folosite mai bine fondurile”, se arată în raport.

Majoritatea donatorilor au fost din SUA – 98 (au donat un total de 4.5 miliardari de dolari). 12 miliardari din China au donat un total de 679 milioane de dolari, nouă din Regatul Unit au donat doar 298 milioane de dolari, iar din Australia doar doi miliardari au donat 324 de milioane de dolari.

Sursa foto: Pixabay

Cele mai vechi piese de lenjerie din lume. Au fost descoperite într-un castel. Iată cum arătau!

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre