Simona Ionescu / Redactor Șef
Papa Francisc a fost primul Papă latino-american, care a dat semnalul unei schimbări în cadrul Bisericii Catolice. Ar putea omenirea să aibă primul Papă de culoare sau asiatic, așa cum s-a vehiculat cu ceva timp în urmă? Iată cine ar putea să fie succesorii Papei Francisc.
Cardinalul Turkson, născut în Ghana, în vârstă de 76 de ani, a fost favoritul bookmakerilor la un moment dat, când Francisc a fost ales în 2013. Fostul episcop al Cape Coast ar putea fi primul Papă de culoare.
Născut în Ghana, el a fost trimis de Papa Francisc ca emisar de pace în Sudanul de Sud. Cardinalul ocupă o poziție de mijloc în ceea ce privește subiectul delicat al relațiilor homosexuale, susținând că legile din multe țări africane sunt prea dure, dar că opiniile africanilor cu privire la acest subiect trebuie respectate.
În vârstă de 67 de ani, Luis Antonio Tagle este favorit de această dată și este considerat unul dintre cei mai liberali candidați. Tagle, fostul arhiepiscop de Manila ar putea fi primul papă asiatic, regiunea cu cea mai rapidă creștere a populației catolice.
Tagle s-a opus dreptului la avort în Filipine, dar ar fi considerat unul dintre cei mai liberali candidați. El s-a plâns că Biserica Catolică a fost prea dură față de cuplurile homosexuale și divorțate și că acest lucru a împiedicat activitatea sa evanghelică.
Pietro Parolin, de 70 de ani, a lucrat îndeaproape cu Papa Francisc, dar a deranjat pe unii prin opiniile sale privind China. Este văzut ca un moderat, deși nu atât de apropiat de aripa liberală cum a părut uneori Francisc.
Atunci când Irlanda a votat în 2015 pentru legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, Parolin a descris acest vot drept „o înfrângere pentru umanitate”.
În ultima perioadă, Parolin a scăzut puțin în sondaje pentru că a fost arhitectul acordului din 2018 dintre Sfântul Scaun și China, pe care unii îl consideră o cedare în fața Partidului Comunist Chinez.
Originar din blocul estic, Peter Erdo, de 72 de ani, este un conservator convins și s-a pronunțat împotriva împărtășirii catolicilor divorțați sau recăsătoriți.
Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta ar putea fi al doilea Papă, după Ioan Paul al II-lea, provenit din fostul bloc sovietic, unde liderii bisericii erau adesea persecutați. El a militat pentru ca predecesorul său Jozsef Minszenty să fie exonerat după ce a fost arestat pentru că s-a opus regimului comunist din Ungaria.
La 59 de ani, Jose Tolentino este considerat candidatul „relativ tânăr” și a deținut mai multe funcții la Vatican. Originar din Madeira, Portugalia, locul de naștere al lui Cristiano Ronaldo, acesta a fost arhiepiscop și a deținut mai multe funcții la Vatican. În calitate de candidat relativ tânăr, el a susținut ca bibliștii să se implice în lumea modernă vizionând filme și ascultând muzică.
În vârstă de 69 de ani, Matteo Zuppi, fost arhiepiscop de Bologna, a fost numit cardinal de Papa Francisc în 2019. În urmă cu doi ani, Papa l-a numit trimisul Vaticanului pentru pace în Ucraina, calitate în care a vizitat Moscova pentru a „încuraja gesturile de umanitate”.
Deși nu a avut o audiență cu Putin, el s-a întâlnit cu aliatul controversat al președintelui, Patriarhul Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse.
Cardinalul Mario Grech, în vârstă de 68 de ani, a jucat un rol-cheie în promovarea viziunii Papei Francisc pentru o Biserică mai incluzivă și mai participativă. Maltezul Grech, care a fost anterior episcop de Gozo, este în prezent secretar general al Sinodului episcopilor.
El a făcut apel la biserică să „învețe un nou limbaj” atunci când se ocupă de cuplurile homosexuale și de persoanele divorțate, deși este, de asemenea, considerat un fel de tradiționalist.
Cardinalul conservator Robert Sarah, de 79 de ani, a denunțat ideologia de gen ca fiind o amenințare la adresa societății. Născut în Guineea Franceză, Sarah lucrează în funcții la Vatican încă de pe vremea lui Ioan Paul al II-lea. Conservator, el a denunțat ideologia de gen ca fiind o amenințare la adresa societății și s-a pronunțat împotriva fundamentalismului islamic.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
