Doctorița Monica Pop, mărturii incredibile de la infernul din 1977. „A stat ore întregi sub dărâmături…”

Infernul din 1977 rămas întipărit în memoria colectivă ca un moment de groază, dar și de solidaritate umană. Printre cei care au schimbat destine se numără și doctorița Monica Pop.
Cutremurul, un adevărat coșmar, a lovit pe neașteptate, într-o seară rece de primăvară. Epicentrul, situat la o adâncime de 94 km în zona Vrancei, a generat unde seismice care s-au propagat rapid, afectând în special Bucureștiul, unde 33 de clădiri mari s-au prăbușit, inclusiv blocuri-turn precum Scala, Dunărea și Lizeanu, transformând străzile în mormane de moloz.
Pentru doctorița Monica Pop și fosta sa colegă, Ioana, cutremurul in 1977 este o rană care încă nu s-a închis. Celebrul medic a povestit recent, cum a reușit să-și salveze colega, care a stat ore întregi sub dărâmături. De 48 de ani, Ioana vine la aceeași cu flori, pentru a aduce mulțumiri femeii care i-a salvat viața și i-a schimbat destinul.
„Mâine e 4 martie! A 48-a tristă aniversare a cutremurului din anul fatidic 1977! Din una din echipele etajului 2 Chirurgie de la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca mai suntem în viață: doamna Ioana, salvată de noi în noaptea aceea de groază din blocul Scala și, (încă) eu!
Mâine, 4 martie 2025, la ora 11.30, vine din nou pentru a 48-a oară, cu flori, doamna Ioana. E cel mai frumos om! Doamna Ioana a stat ore întregi sub dărâmături, dar a avut mereu și are puterea să zâmbească, să fie veselă! Model de echilibru, putere, voință, curaj, dincolo de limitele credibilului!
Doamna Ioana nu ne-a uitat. Nici „noi” pe dânsa, niciodată. Nu poți uita așa ceva niciodată. Ce om frumos. Mâine repostez povestea tristă, frumoasă a unui destin incredibil”, a scris Monica Pop pe contul de socializare.
Ioana, femeia care trăiește datorită ajutorului primit de la Monica Pop, i-a scris medicului cu suflet și un mesaj de mulțumire. Pe care aceasta a simțit nevoie să-l împărtășească cu toți românii.
„Mi-a scris emoționant, azi, doamna Ioana, salvată la 4 martie 1977 de sub dărâmăturile blocului Scala. A doua șansă la viață! Ce minunat este că există oameni care pot interveni în destinul altora. Aceștia se numesc medici, care le dau semenilor șanse să trăiască.
Acest medic deosebit căruia îi port respect se numește profesor doctor Monica Pop, căruia îi datorez însăși viața și posibilitatea de a transmite acest mesaj. Deci, îngerul meu salvator!”, a fost mesajul postat de dr. Monica Pop pe contul său de socializare.
Tragedia din 4 martie 1977 rămâne vie în memoria supraviețuitorilor și a familiilor victimelor. Ca o nevoie de a învăța din trecut pentru a proteja viitorul..
„Nimeni nu poate uita… retrăim groaza acelor momente si mulțumim Domnului pentru noi, supraviețuitorii și pentru odihna binecuvântată a semenilor noștri plecați prea devreme! Respect personalului medical care s-au dăruit fără odihnă în salvarea oamenilor, tratarea și recuperarea lor”, a spus un internaut.
„Mulțumiri tuturor medicilor, armatei române, oamenilor care au dat o mână de ajutor pentru salvarea de vieți omenești, au fost zile cumplite în acel cutremur din 1977, 4 Martie!”, a spus un alt român, care a trăit tragedia. Iar un alt prieten din online a povestit că drumul de la Sala Palatului la Baba Novac l-a marcat pe viață:
„Dumnezeu pe mulți ne-a ajutat, căci fusesem la Sala Palatului la un film românesc și am vrut să mergem ba la cofetăria Casata, ba la Scala. Era aglomerat și am ajuns mai mult pe jos, acasă, în Baba Novac și ne-am speriat îngrozitor. Abia spre dimineață am aflat ce tragedii s-au petrecut, fiind marcați pe viață!”.
Bilanțul oficial a fost cutremurător: 1.578 de morți (1.424 doar în București), peste 11.300 de răniți și 35.000 de locuințe distruse sau grav avariate.
Actorul Toma Caragiu, una dintre cele mai iubite personalități ale teatrului și filmului românesc, a murit sub dărâmăturile blocului său din București, alături de regizorul Alexandru Bocăneț. Scriitorul Anatol Baconsky și cântăreața Doina Badea și-au pierdut și ei viața, împreună cu sute de oameni obișnuiți prinși în casele lor.
Pierderile culturale au fost la fel de dureroase: clădiri istorice precum Biserica Enei și Muzeul de Artă al României au suferit daune majore, iar arhiva televiziunii a fost parțial distrusă. Pagubele economice au fost estimate la peste 2 miliarde de dolari, adică echivalentul a peste 10 miliarde astăzi, o lovitură grea pentru o economie comunistă deja fragilă.
Regimul comunist condus de Nicolae Ceaușescu, aflat în vizită în Nigeria la momentul seismului, a fost prins pe picior greșit. Revenit în țară pe 5 martie, Ceaușescu a declarat stare de urgență. Armata și pompierii au fost mobilizați rapid, dar cetățenii au sărit în ajutor, săpând cu mâinile goale prin ruine pentru a salva supraviețuitori.
„Oamenii își ajutau vecinii fără să aștepte ordine. Era o solidaritate incredibilă în mijlocul groazei,” rememora un martor ocular pentru Historia. Țări precum SUA, Franța și URSS au trimis echipe de salvare și provizii. S-a minimizat însă amploarea dezastrului, fiind raportate cifre mai mici decât realitatea, Ceaușescu concentrându-se pe „reconstrucția socialistă”.
Sursă foto: www.muzeuldefotografie.ro
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook