Simona Ionescu / Redactor Șef

Inteligența Artificială prelucrează fețe umane și e greu să ne prindem care sunt femei și bărbați reali

Inteligența Artificială prelucrează fețe umane și e greu să ne prindem care sunt femei și bărbați reali
Oamenii de știință spun că fețele false create de Inteligența Artificială par mai reale decât cele umane. „Hiperrealismul” AI înseamnă că fețele false sunt percepute ca fiind mai reale decât cele umane.

Un nou studiu avertizează că Inteligența artificială (AI) este acum atât de sofisticată încât nu mai putem face diferența între fețele false și fotografiile cu persoane reale.

Cercetătorii au comparat cinci fețe de inteligență artificială cu cinci fețe umane

În cadrul unor experimente cu cetățeni americani, mai multe persoane au crezut că fețele generate de AI sunt mai umane decât fețele unor persoane reale. Experții sunt îngrijorați de faptul că imaginile „hiperrealiste” ar putea alimenta dezinformarea și furtul de identitate online prin crearea unor profiluri de persoane cu aspect autentic.

În cadrul studiului, cercetătorii au comparat cinci fețe de inteligență artificială cu cinci fețe umane. Noua cercetare a fost condusă de dr. Amy Dawel, psiholog cognitiv și clinician la Australian National University (ANU) din Canberra.

Fețele de inteligență artificială îi păcălesc pe oameni

Potrivit autorilor, fețele de inteligență artificială îi păcălesc pe oameni să creadă că sunt reale, deoarece imită idealurile tipic umane, potrivit autorilor. „Se pare că există încă diferențe fizice între fețele AI și cele umane, dar oamenii tind să le interpreteze greșit.

În cadrul studiului, cercetătorii au comparat cinci fețe de inteligență artificială cu cinci fețe umane. Puteți spune care dintre aceste persoane sunt reale?

De exemplu, fețele albe ale AI tind să fie mai bine proporționate, iar oamenii confundă acest lucru cu un semn de umanitate. Cu toate acestea, nu ne putem baza pe aceste indicii fizice pentru mult timp. Tehnologia AI avansează atât de rapid încât probabil că diferențele dintre fețele AI și cele umane vor dispărea în curând”, a declarat dr. Dawel.

Au fost recrutați 124 de rezidenți din SUA pentru studiu

Pentru studiu, Dr. Dawel și colegii săi au recrutat 124 de rezidenți din SUA, toți de culoare albă și cu vârste cuprinse între 18 și 50 de ani. Acestora li s-au arătat 100 de fețe reale și 100 de fețe AI care au fost generate cu ajutorul StyleGAN2, un instrument de AI creat de firma americană Nvidia. Îngrijorător este faptul că patru din cinci fețe considerate cel mai des ca fiind umane de către participanți erau de fapt IA. Între timp, patru din cinci fețe considerate cel mai des ca fiind AI erau de fapt umane.

„Noi identificăm calitățile perceptuale ale fețelor care contribuie la acest fenomen de hiperrealism”

„Fețele AI albe (dar nu și cele non-albe) sunt, în mod remarcabil, judecate ca fiind umane mai des decât imaginile cu oameni reali. Noi identificăm calitățile perceptuale ale fețelor care contribuie la acest fenomen de hiperrealism, inclusiv proporțiile faciale, familiaritatea și memorabilitatea. Acest lucru înseamnă că oamenii care confundă impostorii AI cu persoane reale nu știu că sunt înșelați”, a declarat co-autorul Elizabeth Miller de la ANU.

„Societatea are nevoie de instrumente care să poată identifica cu precizie impostorii AI”

În mod ironic, sarcina de a spune cu exactitate diferența dintre fețele AI și fețele reale ar putea cădea în sarcina unei mașini, sugerează autorii.

„Având în vedere că oamenii nu mai pot detecta fețele AI, societatea are nevoie de instrumente care să poată identifica cu precizie impostorii AI.

Educarea oamenilor cu privire la realismul perceput al fețelor AI ar putea ajuta la a face publicul să fie sceptic în mod corespunzător cu privire la imaginile pe care le văd online”, a declarat Dr. Dawel. Autorii sunt îngrijorați de o prejudecată rasială, deoarece algoritmii de AI sunt antrenați în mod disproporționat pe fețele albe și, prin urmare, pot părea mai realiste.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre