Simona Ionescu / Redactor Șef
Fiica lui Dumitru Bilcescu, fostul șef al Controlului Finanțelor în perioada domnitorului Barbu Știrbey și a Mariei Bilcescu, rudă cu mitropolitul Georgian, Sarmiza Bilcescu a văzut lumina zilei la 27 aprilie 1867 în București. A fost prima femeie avocat din România, influențată să urmeze dreptul chiar de tatăl său.
Sarmiza a avut o copilărie fericită și până la vârsta de șapte ani a primit educație de la profesorul care-l învăța limba română pe principele Ferdinand, dar și pe copiii familiei Brătianu, eruditul Vasile D. Păun.
Fetița făcea vizite dese la moșia Brătienilor de la Florica, județul Argeș, unde a legat prietenii strânse cu moștenitorii lui Ion Brătianu, aceste relații influențându-i ulterior parcursul politic și social.
A terminat Colegiul „Sfântul Sava” din București, a luat bacalaureatul în 1884 și a plecat la Paris pentru studii superioare, devenind prima femeie admisă la cursuri. Nu a fost deloc ușor să răzbată într-o lume a bărbaților și a avut parte de multe piedici. Un profesor, de exemplu, a expulzat-o din sală, declarând că „știința se face între bărbați”, iar portarul i-a blocat accesul.
Dar Sarmiza nu s-a lăsat și a obținut licența în științe juridice în 1887. Trei ani mai târziu, în iunie 1890 a susținut teza de doctorat „De la condition légale de la mère en droit romain et français” (Despre condițiunea legală a mamei în dreptul roman și francez), o lucrare de 508 pagini care analiza drepturile mamelor.
A devenit astfel prima femeie din lume cu un doctorat în drept, considerată de profesori ca fiind „neobosită, demnă de toată lauda și cu un comportament ireproșabil”.
Revenită în România, tânăra s-a înscris în 1891 la Baroul Ilfov, care includea și Bucureștiul, și era prezidat de celebrul Take Ionescu. Prima femeie avocat din România a oferit consultații timp de șase ani, dar nu a pledat în instanță din două motive: lipsa clienților și mai ales piedicie impuse de societatea românească.
S-a căsătorit cu inginerul de mine Constantin Alimănișteanu, absolvent al Școlii Superioare de Mine din Paris și a avut un singur fiu, Dumitru. S-a retras ulterior din barou, iar după decesul soțului în 1911, s-a dedicate cauzei patriotice și filantropice.
Talentată la pian, pictură și dans, pe Sarmiza a legat-o o prietenie de o viață cu regina Maria. De altfel, cele două femei obișnuiau să susțină concerte la palat, unde avocata venea îmbrăcată doar în costum național.
În 1894, Sarmiza a fondat Societatea Domnișoarelor Române, care strângea fonduri pentru Liga pentru Unitatea Culturală a Românilor. Prima femeie avocat din România a fost totodată membru al PNL, iar în 1930 a candidat la alegerile locale.
Pentru că avut o avere imensă, moștenind 7000 de hectare, femeia a făcut foarte multe donații. E vorba de școli în Alimănești, Bilcești, Bughea de Jos și Stoenești, Liceul Constantin Alimăneștianu din Oltenița, biserica din Bilcești, conacul Alimăneștianu și o clădire din București transformată în spital.
În 1935 s-a îmbolnăvit de o afecțiune hepatică și s-a retras la moșia de la Bilcești, unde a fost vizitată de prietena ei, regina Maria. Prima femeie avocat din România a trecut la cele veșnice în august 1935 și a fost înmormântată lângă biserica din Bilcești, îmbrăcată în costum popular, așa cum i-a fost dorința.
Operele sale de binefacere au fost continuate de fiul său, Dumitru, care a suferit foarte mult din cauza persecuțiilor comuniste. Lespezile funerare ale familiilor Bilcescu și Alimănișteanu se află astăzi în biserica din Bilcești.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
