Scandal pe rețelele sociale. Se contestă onorurile la înmormântarea lui Ion Iliescu

Ion Iliescu a fost primul președinte al României post decembriste și a avut un rol important în perioada de tranziție de la comunism la democrație. În timp ce medicii încearcă să descopere natura formațiunii pulmonare care i-a fost descoperită fostului președinte, pe rețele sociale a izbucnit scandalul cu privire la posibila înmormântare, în cazul în care acesta ar muri.
Medicii spun că starea lui Ion Iliescu este stabilă, însă pe fondul vârstei înainte de 95 de ani, românii se gândesc deja la posibilitatea ca acesta ar putea să moară. Astfel, discuția care a stârnit comentarii și critici este dacă fostul președinte post decembrist va avea parte de funeralii de stat, sau nu.
În calitate de fost șef de stat, Ion Iliescu ar putea avea parte de funeralii naționale, însă acest subiect nu a fost clarificat momentan de către autorități. În schimb, o serie de persoane publice, printre care și foști diplomați, nu sunt de acord că acesta ar trebui să fie înmormântat cu onoruri.
Motivele invocate țin de acuzațiile grave care i s-au adus fostului președinte de-a lungul anilor. Printre acestea, procesele legate de Revoluția din 1989 și Mineriade, în care fostul președinte a fost acuzat, alături de alți oficiali, de crime împotriva umanității.
Printre cei care nu sunt de acord cu înmormântarea cu onoruri se află și Teodor Baconschi, fost ministru al afacerilor externe între 2009 și 2012, dar și fost ambasador.
„Ne pregătim pentru „funeralii naționale” dedicate unui ins acuzat de crime împotriva umanității? Ar fi suprema dovadă că trăim într-un stat năuc, scindat, incapabil să apere valorile democratice”, a scris Baconschi în spațiul online.
Pe de altă parte, o parte a societății susține că, dincolo de controversele și acuzațiile care îl vizează, contribuția lui Iliescu în calitate de președinte în momente decisive pentru România merită un gest oficial de recunoaștere la finalul vieții sale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook