Simona Ionescu / Redactor Șef
Klaus Iohannis este politicianul cu cea mai mare notorietate dintre numele testate, 99.2% dintre respondenţi declarând că au auzit de el, se arată în cel mai recent sondaj INSCOP.
Şeful statului este urmat de Gabriela Firea cu o notorietate de 94%, Diana Şoşoacă cu 93.5%. Ei alcătuiesc Top 3 al sondajului privind notorietatea.
Urmează pe locurile 4 și 5, Mircea Geoană cu 93.3% şi Marcel Ciolacu cu 92.5%.
87.7% dintre cei intervievaţi spun că au auzit de liderul liberal Nicolae Ciucă, 84.9% de liderul AUR George Simion şi 80.7% de fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu beneficiază de o notorietate de 72.9%, în timp ce Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu de 55.7%.
Mai puţin de jumătate dintre respondenţi (41.1%) declară că au auzit de Elena Lasconi la momentul culegerii datelor, respectiv înaintea scandalului provocat de afirmaţia sa privind votul la referendumul privind familia tradiţională.
„Notorietatea liderilor politici este primul indicator relevant pentru evaluarea capacităţii unui lider politic de a candida în alegeri. Clasarea preşedintelui Klaus Iohannis pe primul loc, cu 99% dintre respondenţi care declară că au auzit de preşedintele României nu este o surpriză. Nici plasarea pe locul doi a Gabrielei Firea, fostul primar general şi o personalitate activă în spaţiul public în ultimii douăzeci şi cinci de ani nu surprinde. Pe de altă parte, faptul că 93.5% dintre respondenţi declară că au auzit de Diana Şoşoacă arată capacitatea de viralizare a mesajelor ultra-radicale. O notorietate ridicată nu înseamnă însă automat şi un nivel de încredere mare. Pe de altă parte, o norietate medie sau mică, dincolo de dezavantajul implicit, oferă şi oportunitatea construirii favorabilităţii pe termen lung”, afirmă Remus Stefureac, director INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 23 octombrie – 2 noiembrie 2023. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
