Sâmbătă, 29 august, este prăznuită Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Această sărbătoare reprezintă ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, care se încheie pe 31 august.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătorită de către Biserica Ortodoxă în fiecare an la dată de 29 august. Acesta s-a născut în cetatea Orini, fiu al Elisabetei și al preotului Zaharia. I-a fost atribuit supranumele de “Înaintemergatorul” datorită faptului că a anunțat venirea lui Hristos.
Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea să a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.
Există o lungă perioada din viața Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu avem informații. Cunoaștem că s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevoințe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii că Mesia și Fiul lui Dumnezeu.
Conform Evangheliei, Irod, de ziua sa de naștere, ordona tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea perioadă, Ioan Botezătorul era în temniță din Castelui lui Irod de la Maherus. Motivul întemnițării este unul simplu: Ioan îl critică public pe Irod pentru traiul nelegiut de care a dat dovadă alături de Irodiada, soția fratelui sau. Urându-l până în măduva oaselor, această îi cere fiicei sale, Salomeea să îi spună lui Irod că dorește capul lui Ioan că răsplată.
Unde se află capul lui Ioan Botezătorul
De teamă că Ioan Botezătorul ar putea învia, Irod decide doar trupul acestuia să fie dat ucenicilor pentru a fi înmormântat la Sevastia, pe când capul sau a fost îngropat de către Irodiada în curtea sa.
Conform tradiției, Sfânta Ioana este cea care a luat capul Sfântului Ioan din curtea Irodiadei și l-a îngropat la Ierusalim în multele Eleonului. Acolo a rămas până pe vremea împăraților Constantin și Elena, care au dus capul la Emesa, Siria. Așadar, cea de-a două aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul a luat loc la Emesa în anul 453.
Ulterior, pe vremea luptei întreprinse împotriva icoanelor, capul sau a fost îngropat la Comane, iar mai apoi a fost dus de către Sfântul Ignatie la Constantinopol în anul 860. Aceasta este cea de-a treia si cea din urma aflare a cinstitului cap. În timpul cruciadelor, o parte a capului sau a fost luată de la Constantinopol de către latini și a fost dusă la o biserica din Amiens.
Capul Sfântului Ioan Botezătorul, după o peregrinare şi mai multe aflări miraculoase, a ajuns în două părţi. Partea occipitală se află la Moscheia Omeiazilor din Damasc iar partea frontală la Catedrala din Amiens, Franţa.
De fapt, atunci când în secolul 5 a fost mutat Capul Sfântului la Constantinopol de la Emesa, o parte a rămas la Emesa. Acea parte este acum la Damasc, iar cealaltă care a plecat la Constantinopol, se află acum la Amiens, furat de la Constantinopol de cruciaţi. Capul Sfântului de la Damasc face mulţime mare de minuni, mai ales celor orbi, mai ales creştini dar chiar şi musulmani care se roagă sfântului.
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiții și obiceiuri
În această zi se ține post aspru. De asemenea, este recomandat că să nu se mănânce pepeni, dat fiind faptul că formă acestora aduce aminte de cea a capului lui Ioan Botezătorul.
Tot în această zi, în unele regiuni rurale nu se folosește cuțitul, toată mâncarea fiind ruptă cu mâna.
Tot un obicei care vine din popor este acela de a ține post “de la cruce până la cruce”. Acest post era unul de două săptămâni, care totuși nu este consemnat în calendarul creștin.
Postul avea rolul de a îi curața pe toți cei care au săvârșit păcate grave. Cei care decideau să postească în acea zi mâncau doar turte de grâu sau mălai.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook