Simona Ionescu / Redactor Șef

Vedeta procurorilor bulgari a scos lumea în stradă. Scandal pe interceptări ilegale

Vedeta procurorilor bulgari a scos lumea în stradă. Scandal pe interceptări ilegale
La Sofia, protestele nu încetează de aproape 10 zile. Bulgarii au ieșit în stradă și cer demisia guvernului, invocând corupția și ”acțiuni de tip mafiot”. Scandalul s-a amplificat după apariția unor interceptări ilegale, făcute publice de procurorul general.

În fiecare noapte demonstranţii au ieşit în stradă acuzând guvernul de coaliţie al lui Boiko  Borisov de corupţie şi de „metode în stil mafiot”. Ei cer demisia cabinetului și a procurorului general, Ivan Gheșev. Protestele sunt susţinute de socialiştii de opoziţie şi de preşedintele prorus Radev. Borisov a declarat că guvernul său va rămâne în funcţie.

Un articol din Deutsche Welle, semnat de Christopher Nehring, relatează ce se întâmplă în Bulgaria și care sunt în detaliu cauzele protestelor.

„Procurorul general al Bulgariei, Ivan Gheşev, a publicat fragmente ale unor convorbiri telefonice interceptate, menite a dovedi că demonstranții sunt cumpăraţi şi ghidaţi de un „oligarh” fugit din ţară. Este o acţiune fără precedent, care ar putea deveni unul din cele mai mari scandaluri de interceptare ilegală din Bulgaria.

Ce s-a întâmplat?

Purtătoarea de cuvânt a Parchetului General din Bulgaria, Ziika Mileva, a susţinut marţi o conferinţă de presă, în cadrul căreia a citit o lungă declaraţie. Punctul culminant al declaraţiei a fost publicarea unor fragmente din patru convorbiri telefonice interceptate. Acestea s-au dorit a fi dovada că actuala mişcare de protest din Bulgaria, care revendică între altele demisia procurorului general Ivan Gheşev, este plătită de milionarul Vasil Boşkov, rege al jocurilor de noroc.

Împotriva lui Boşkov, despre care se zvoneşte că s-ar fi ascuns în Dubai, s-au declanşat de mai multă vreme anchete în justiţie, cărora li s-a adăugat de curând una pentru crime care pun în pericol siguranţa statului. Potrivit Parchetului General de la Sofia şi a serviciului secret intern DANS, convorbirile telefonice interceptate au fost purtate de Boşkov cu deputatul Alexandr Paunov şi cu ziaristul Ognian Stefanov, unul din principalii lideri ai mişcării de protest. Picant este în context faptul că Stefanov a fost în anii 1980 colaborator al serviciilor secrete comuniste, punând la dispoziţia acestora o casă conspirativă.

Cine are dreptul să opereze interceptări în Bulgaria?

Folosirea „mijloacelor operative speciale” (specialni razuznavatelni sredstva – SRS), deci metode ale serviciilor secrete cum ar fi filajul, interceptarea convorbirilor, instalarea unor microfoane, monitorizarea corespondenţei poştale sau supravegherea datelor internet este reglementată în Bulgaria prin lege. Potrivit acesteia, toate serviciile secrete ale ţării şi Parchetul pot solicita în instanţă folosirea mijloaceor respective, cu precizarea prezumtivei infracţiuni şi a perioadei de timp în care se va recurge la ele. Pentru a controla folosirea acestor mijloace, care aduc atingere drepturilor fundamentale ale cetăţenilor bulgari, nu este nevoie doar de o hotărâre judecătorească, ci şi de un control regulat efectuat de „Biroul Naţional pentru Controlul Mijloacelor Operative Speciale” şi de Comisia Parlamentară Permanentă pentru Controlul Serviciilor Secrete. Niciuna din aceste instanţe de control, nici preşedintele „Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională” (Dyrzhavna agentura nacionalna sigurnost DANS), serviciu care a executat operaţiunea de interceptare a discuţiilor telefonice, nu a luat poziţie până acum privind cele întâmplate.

Care e scandalul?

Acţiunea fără precedent a procurorului general Gheşev este cu adevărat scandaloasă, deşi se prea poate ca interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Boşkov să fi fost legală, dat fiind că procurorii cercetează de multă vreme afacerile milionarului. Este deci posibil ca interceptările să fi fost autorizate de un judecător (ceea ce nu înseamnă automat că Boşkov este vinovat de comiterea unor delicte reale).

Scandalul propriu-zis este publicarea respectivelor fragmente de convorbiri. Această acţiune este fără precedent, nepotrivită şi ilegală din mai multe puncte de vedere. Nu numai că procurorul general a dezvăluit şi compromis într-o manieră neprofesionistă o acţiune secretă de strângere de informaţii în anchete aflate în derulare. În orice proces desfăşurat în condiţiile respectării statului de drept aceste „dovezi” vor fi respinse de instanţă. În plus, Parchetul poate fi acuzat, pe drept cuvânt, că s-a antepronunţat oficial în chestiunea vinovăţiei lui Boşkov, ceea ce poate fi un motiv suficient pentru închiderea dosarului. Şi mai grav este că procurorul general a încălcat legea prin publicarea interceptărilor. Paragraful 32 din legea privind „mijloacele operative speciale” stipulează fără echivoc că aceste mijloace nu pot fi folosite decât pentru „împiedicarea, descoperirea şi dovedirea unor infracţiuni şi în scopul securităţii naţionale”. În plus, toate informaţiile obţinute cu ajutorul mijloacelor în cauză sunt strict secrete. Ambele reglementări au fost grav încălcate de Gheşev. Iar faptul că a fost dezvăluită şi identitatea partenerilor de discuţii ai lui Boşkov, care nu sunt deloc subiectul anchetelor Parchetului General, este de-a dreptul grotesc potrivit normelor europene de protecţie a datelor, cu atât mai mult cu cât este vorba de un ziarist şi de un deputat din Parlamentul Bulgariei, care, ambii, beneficiază de protecţie specială împotriva acţiunilor de interceptare”.

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre