„Părul de gheață” va putea fi observat în crengile unui copac, de forma unei peruci albă. Sau, e posibil să îl asemănați cu vata de zahăr din copilărie. Fenomenul este extrem de rar, de aceea și în acest moment îi fascinează atât pe oamenii de rând care au norocul să vadă așa ceva, dar și pe specialiști.
De altfel, savanții spun că pentru prima această formațiune deosebită de gheață a fost descrisă cu un secol în urmă. Și este cauzată de o specie de ciuperci, care a fost identificată abia în anul 2015.
Cum se formează „părul de gheață”
Pentru început oamenii de știință au afirmat că „părul de gheață” apare în timpul iernilor umede. Ulterior, cercetătorii și-au dat seama că aceste cristale neobișnuite se formează la temperaturi sub limita de îngheț. Iar ciuperca Exidiopsis effusa reușește să transforme aceste cristale într-o formă inedită, fiind invidiată chiar și de cei mai buni pictori. Cum reușește însă ciuperca să facă acest lucru este un mister pe care nimeni nu a putut să-l descifreze până acum.
Chiar și așa, savanții susțin că e posibil ca ciuperca să producă un „inhibitor de recristalizare”. „Aceeași cantitate de gheață se produce pe lemn cu sau fără activitatea ciupercilor. Însă, în lipsa acestei activități, gheața se formează ca o crustă”, a menționat fizicianul Christian Matzler, coautorul lucrării referitoare la originile lânii de gheață.
Ciuperca modelează gheața
Oamenii de știință că această ciupercă reușește să transforme gheața în fire subțiri, păstrând această formă timp de câteva ore. Părul de gheață pot atinge lungimea de 20 de centimetri și are același diametru ca părul uman, adică 0.01 milimetri. Analizele chimice au scos la iveală și faptul că, pe măsură ce lemnul este descompus, ciuperca produce lignin și tanina.
În amestec cu apa în stare lichidă, aceste molecule complexe reușește să sculpteze aceste fire de gheață. „Probabil că acestea sunt componentele care împiedică formarea unor cristale mari de gheață pe suprafața lemnului”, a afirmat și chimistul Diana Hofmann. Dar mai e mult până când oamenii de știință vor reuși să descopere adevărul și să afle și din ce parte a lumii provin ciupercile care reușesc să realizeze „părul de gheață”.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook