Un american își face vacanța în România. Merge el ce merge și ajunge la o stână din Ardeal, unde e foarte impresionat de un câine.

– Bade, cât ceri pe câinele asta? Aș vrea să-l cumpăr.

– Nu e de vânzare.

– Îți dau 500 de dolari.

– Nu e de vânzare.

– Îți dau 1.000.

– Nu e de vânzare.

– Îți dau 2.000 de dolari pentru el.

– Nu e de vânzare și pace.

Americanul se vede nevoit să renunțe și să își vadă de drum. În aceeași zi, un român de la oraș trece pe la stână și îi place câinele.

– Bade, e de vânzare câinele? Cât îți dau pe el?

– 50 de lei, spune ciobanul.

Cel de la oraș da banii și pleacă cu câinele. După ce pleacă, un băiat de la stână îl întreabă pe cioban:

– Păi bine, nene, americanul ți-a oferit 2.000 de dolari și matale ai vândut câinele pe 50 de lei?

– Apăi mă, tu mă crezi pe mine prost? De la oraș, se întoarce până diseară. Dar din America?

***

Într-o distilerie din Glasgow, un muncitor vine în goană la patron:

– Șefu’, nenorocire! McGregor a căzut în butoiul cu whiskey.

– Cumplit! S-a înecat?

– Până la urmă, da.

– Cum adică, „până la urmă”?

– Adică a mai apucat să scoată capul de trei ori, cerând de fiecare dată câte o măslină.