„Primii îndrumători în ale cântecului i-au fost lui Gheorghe Turda rapsodul Stan Ion Băsu, ceteraşul Covaci Mihai şi o cântăreaţă a satului natal – Ileana Stan, de la care a învăţat „Horea miresii în glas” – capodoperă folclorică cu care va repurta peste ani şi primul său mare succes, care-l va aduce în studiourile Electrecord (1969).

Dar, până atunci, drumul artistic al lui Gheorghe Turda a trecut prin Şcoala Populară de artă din Sighetul Marmaţiei unde a studiat canto popular şi vioară, apoi, din anul 1966 va fi student al Con­servatorului de Muzică „George Dima” din Cluj-Napoca, la două secţii- pedagogie şi canto clasic, pe care le va absolvi în anul 1973 cu rolul lui Figaro din opera Nunta lui Figaro de Mozart.

Paralel, îl aflăm ca solist al formaţiei folclorice „Mărţişorul” a Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, al cărei dirijor este Dumitru Fărcaş, formaţie cu care câştigă premiile 1 în cinci ediţii consecutive ale festivalului republican „Primăvara studenţească”, între 1968 şi 1973. Cu aceeaşi formaţie a fost laureat şi la numeroasele competiţii internaţionale: Istanbul -Turcia 1969, Jaca -Spania 1970, Zagreb -Croaţia 1970, Dijon- Franţa 1972, premiul I şi medalia de aur la Festiva­lurile Mondiale ale Tineretului şi Studenţilor de la Berlin – 1973 şi Havana -Cuba 1978.

Din 1973 şi până în 1991 Gheorghe Turda este prim-solist de muzică populară al Ansamblului artistic „Rapsodia Română”, iar din anul 1991 este numit director al Ansamblului profesionist „Ciocârlia”al M.A.I. şi director al Direcţiei de Cultură al A.M.I până in anul 2009.  Ca interpret de folclor românesc Gheorghe Turda a purtat mesajul de frumuseţe al cântecului nostru tradiţional pe cinci con­tinente, în ţări ca: Austria, Elveţia, Grecia, Spania, Belgia, Italia, Olanda, Germania, Franţa, Polonia, Turcia, S.U.A, Brazilia, Mexic,Cuba, Guineea, China, Coreea, Japonia, Rusia, pretutindeni fiind apreciat pentru calităţile sale vocale şi interpre­tative deosebite, pentru frumuseţea repertoriului şi costumului său de sorginte maramureşană.

Este într-adevăr remarcabil modul în care Gheorghe Turda a reuşit să valorifice în cântecul popular pregătirea sa vocală de canto clasic, îmbogăţită cu experienţa sa folclorică şi cu unele tehnici de emisie specifice rapsozilor din nordul Transilvaniei. O sinteză prin care Gheorghe Turda, abordând un repertoriu muzical autentic popu­lar, a reuşit să impună un stil personal de interpretare, în care tehnica este subordonată expresivităţii într-o preluare creatoare a folclorului. Iar dacă, în modul de a simţi cântecul, ca şi în selecţia repertoriului se observă roadele îndelungii colaborări cu Dumitru Fărcaş ca şi cu Fraţii Petreuş, nu sunt străine de această ambianţă nici legăturile mai vechi cu ţinutul natal, prin rapsozii satului.

Gheorghe Turda reuşeşte să con­fere o nouă frumuseţe unor vechi melodii de colind laic, însoţite cu texte lirice originale. Varietatea şi frumuseţea melodiilor şi ritmurilor specifice Maramureşului şi Ţării Oaşului, adevărate „perle ale melosului popular tradiţional, precum şi maniera absolut cuceritoare a interpretării lor, îl evidenţiază pe cântăreţul Gheorghe Turda ca pe un veritabil Mare Artist, un nume ilustru al artei interpretative româneşti”.

Text: D.I – Editorialist Electrecord

Povestea unei mari balerine care s-a săturat de Ceaușescu

 

Distribuie știrea: Facebook | Twitter | WhatsApp

Parteneri