Lintea este una dintre legumele biblice, fiind menţionată şi în Sfânta Scriptură, însă a fost neglijată în ultimii ani, în ciuda faptului că are proprietăţi deosebite, cum ar fi acelea de a-şi crea singură ierbicidele.
Lintea, considerată mâncarea viitorului
Această legumă avea mare succes la curtea faraonilor egipteni, după cum indică frescele din epoca domniei lui Ramses al II-lea. Asirienii aveau şi ei cunoştinţe despre cultivarea lintei. Era cultivată chiar în vestitele grădini suspendate ale Babilonului, în secolul al VIII-lea î.H. Ulterior, culturile de linte s-au răspândit în Grecia antică, însă aici era văzută ca aliment al săracilor.
Lintea era gătită de daci ca fiertură scăzută, alături de cărnuri, dar şi pusă în ciorbe acrite cu zer. Adică, exact specificul bucătăriei ardeleneşti din munţi.
Printre cei care au apucat să cunoască proprietăţile lintei, cei mai mulţi sunt vegetarienii, care o plasează lângă soia, într-un top al celor mai benefice componente ale dietei lor.
- Este una dintre leguminoasele cele mai uşor de digerat. În amestec cu orez şi legume, alcătuieşte un meniu vegetarian bogat în proteine şi sărac în grăsimi şi are un conţinut ridicat de fibre alimentare.
- Potrivit unor studii, lintea nu este o proteină completă, lipsind din componenţa ei doi aminoacizi, însă este considerată ca fiind una dintre cele mai bogate surse de proteine alături de soia, fasole sau mazăre.
- Însă, lăstarii de linte sunt o proteină completă, având în compoziţie toţi cei nouă aminoacizi.
- Potrivit Departamentului American de Agricultură al SUA, o ceaşcă de linte gătită conţine mai mult de 17 grame de proteine, în condiţiile în care necesarul zilnic pentru o femeie este de 46 de grame.
- Comparativ cu soia, lintea se află pe locul doi la proteine, o ceaşcă de soia gătită având 29 de grame de proteine, iar una de mazăre, doar 9 grame.
- Lintea nu stă rău nici comparativ cu alte alimente bogate în proteine: o bucată mică de carne de 85 de grame are în jur de 21 de grame de proteine, un iaurt de 200 de grame are cam 11 grame de proteine, iar o ceaşcă de lapte are 8 grame.
- Este o sursă bogată de antioxidanţi, compuşii care apără celulele organismului de acţiunea nocivă a radicalilor liberi, răspunzători de apariţia afecţiunilor cardiovasculare, a anumitor tipuri de cancer şi a altor boli asociate îmbătrânirii.
- Potrivit nutriţioniştilor, lintea este bogată atât în fibre solubile, cât mai ales în fibre insolubile, ca toate leguminoasele. Fibrele solubile contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare, prin acţiunea de normalizare a nivelului de colesterol din sânge.
- Tot fibrele solubile pot ajuta la un control mai bun al diabetului de tip 2, prin încetinirea asimilării glucozei din alimente. La rândul lor, fibrele insolubile sunt eficiente în combaterea constipaţiei, prin uşurarea tranzitului intestinal.
- De asemenea, lintea este o sursă importantă de minerale, dintre care se disting fosforul, fierul, zincul şi magneziul. Fosforul joacă un rol vital în menţinerea sănătăţii oaselor şi a dinţilor.
- Totodată, fosforul contribuie la dezvoltarea şi regenerarea ţesuturilor şi la stabilizarea pH-ului sangvin.
- La rândul său, fierul este esenţial pentru transportul oxigenului în organism şi pentru formarea globulelor roşii în sânge.
- Zincul intră în reacţiile imunitare şi accelerează cicatrizarea rănilor.
- Magneziul intră în acţiunile enzimatice şi întăreşte sistemul imunitar.
- Alături de minerale, lintea se mai remarcă şi prin conţinutul important de vitamine, în special de vitamine din grupul B (B1, B2, B3, B5, B6 si B9).
Iată câteva sfaturi pentru prepararea ei!
