Simona Ionescu / Redactor Șef

De ce ne este dificil să ne amintim ce am făcut înainte de vârsta de 4 ani. Un studiu psihologic despre amintiri ne spune tot

De ce ne este dificil să ne amintim ce am făcut înainte de vârsta de 4 ani. Un studiu psihologic despre amintiri ne spune tot
Se spune că personalitățile noastre sunt modelate încă din copilărie, dar cât de ironic este că abia ne putem aminti ceva din primii ani de viață? Acest lucru se întâmplă aproape tuturor oamenilor și are chiar un termen oficial - amnezie din copilărie. Pe măsură ce creștem, uităm de oameni, evenimente și chiar locuri pe care le-am întâlnit în copilărie.

Amnezia copilăriei este incapacitatea adulților de a-și aminti detaliile evenimentelor sau chiar evenimentele complete care li s-au întâmplat înainte de vârsta de patru ani. Unii cercetători au descoperit că, copiii sub vârsta de șapte ani sunt capabili să-și amintească „60% sau mai mult din evenimentele din viața timpurie ”, în timp ce copiii de opt și nouă ani nu-și puteau aminti decât 40%. Acest lucru le-a permis să-și dea seama că, pe măsură ce parcurgem diferite etape ale dezvoltării noastre, cu atât ne amintim mai puțin din ceea ce a precedat-o.

Amintirile noastre sunt strâns legate de capacitatea de a vorbi

Una dintre teoriile cu privire la motivele pentru care nu ne păstrăm amintirile este că nu am putut comunica verbal în acel moment. Când preluăm o memorie, folosim cuvinte și o putem descrie cu multe detalii care necesită limbaj. Majoritatea copiilor nu încep să vorbească înainte de vârsta de doi ani, așa că pur și simplu nu pot crea o memorie coezivă.

Acum vom vorbi despre explicația biologică a amneziei copilăriei. Pe măsură ce creștem, creierul nostru trece prin multe încercări, așa că un studiu a concluzionat că „atunci când creierul este ocupat să crească o mulțime de celule noi, nu stochează amintiri care altfel ar fi pe termen lung”. În plus, nici măcar nu ne putem aminti fizic de evenimentele de zi cu zi înainte de vârsta de 3-4 ani, deoarece memoria noastră episodică nu începuse încă. De aceea, putem avea amintiri abstracte, cum ar fi în ce parc ai mers deseori.

Părinții noștri modifică modul în care ne amintim anumite evenimente

Un alt studiu sugerează că părinții noștri sunt capabili să schimbe narațiunea copilăriei noastre. Avem tendința să ne ținem mai bine de o amintire dacă ni se aduce aminte de ea, de aceea ne amintim de evenimentele pe care părinții noștri le consideră importante. Același studiu a constatat că copiii își amintesc același eveniment în mod diferit după ce l-au discutat ​​cu tații lor, spre deosebire de mamele lor. 

Un psiholog spune că, în cele din urmă, copiii păstrează amintirile pline de emoție, atât pozitive, cât și negative. Această constatare permite chiar și copiilor mici să ofere mărturii oculare în instanță. Așadar, este posibil să aveți o amintire timpurie, aceasta este cea care deține cea mai mare semnificație pentru voi și declanșează un răspuns emoțional puternic.

Povestea inelelor pe care Dan Bittman le-a tot oferit în ultimii 22 de ani

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre