O femeie care și-a adus familia într-o datorie în valoare de 140.000 de dolari, a dezvăluit că dependența de cumpărături e o boală serioasă. Acum face terapie, are sfaturi pentru alți dependenți, și trăiește după un set de reguli stricte. Ea nu mai are voie să meargă singură în magazine și trebuie să-i ceară soțului ei permisiunea de a cheltui bani.
Susan Kroslak, hairstilist în vârstă de 42 de ani, din Ohio, mamă a trei copii, a dezvoltat o dependență pentru cumpărături încă de la vârsta de 20 de ani. A „suflat” 2.100 de dolari de pe cardul de credit al mamei sale într-o singură ieșire la cumpărături. Cheltuielile ei s-au înrăutățit după ce s-a căsătorit, în 2001, și a avut copii – acum în vârstă de 11, nouă și șase ani.
Dependența de cumpărături e o boală serioasă
A ajuns să cheltuie până la 4.200 de dolari pe lună pe haine, genți și încălțăminte. Cheltuielile, care erau ascunse de soțul ei, s-au transformat în cele din urmă într-o factură șocantă de 140.000 de dolari pe cardul de credit. Ani de zile a ținut ascunsă datoria, dar anul trecut falimentul le-a bătut la ușă. Constrânsă de creditori, femeia nu s-a mai putut ascunde și a trebuit să mărturisească.
În aprilie 2020, Susan a dezvăluit datoria ascunsă față de soțul ei. Familia putea declara falimentul sau putea încerca plata datoriei. A optat pentru a doua variantă. Cei doi soți și-au vândut casa și s-au mutat cu chirie, într-un apartament.
Cu banii obținuți au achitat o parte din suma datorată contului de credit. Susan a trebuit să lucreze ore suplimentare la un salonul de coafură pentru a plăti datoriile și a început să meargă la terapie. Au muncit din greu, ambii soți, pentru a investi până la 8.400 de dolari pe lună în achitarea datoriilor.
Cum s-a lecuit Susan: soțul trebuie să îi controleze finanțele
„A trebuit să stabilesc multe limite pentru a plăti datoria. Toți banii sunt canalizați prin soțul meu, așa că, dacă vreau ceva, trebuie să-l întreb și el trebuie să-mi dea banii. Este miraculos că am reușit să fac asta. Îi trimit chitanțe pentru tot ce cheltuiesc pentru că mă ține sub control. Dependența de cumpărături este un lucru foarte real și există o mulțime de oameni care se luptă cu ea.
Am cerut recent un abonament la sala de sport și el a fost în regulă să fac asta. Am întrebat dacă pot primi o nouă pereche de blugi și el m-a dus la cumpărături. Nu pot merge la cumpărături singură. Practic, lucrez pentru a câștiga niveluri de libertate cu finanțele noastre. Este nevoie de timp pentru a construi încredere, dar merită atât de mult. În sfârșit, mă simt liberă, în inima mea, pentru prima dată în viața mea de adult”, spune Susan.
Cheltuia mii de dolari lunar pe haine și accesorii ce nu-i erau necesare
Ea povestește cum acționa înainte de acest moment. Susan făcea cumpărături ori de câte ori găsea un moment liber. În timpul pauzelor de prânz la serviciu, în timp ce copiii ei dormeau, după ce familia se culca.
„Cumpăram lucruri mai ales pentru mine. Cumpărăturile erau micul meu secret, a explicat Susan. Mi-ar fi plăcut să-mi duc și eu copiii (foto) și soțul la cumpărături, dar asta nu avea aceleași rezultate ca și când făceam pe ascuns cumpărături online sau când mergeam singură la cumpărături și îmi luam tot ce doream”.
Susan cheltuia între 1.400 și 4.200 de dolari pe lună. „Cheltuielile mele s-au înrăutățit după ce m-am căsătorit, deoarece limitele noastre de credit au crescut odată cu creșterea potențialului nostru de venituri. Creditul era disponibil și am profitat de el”, a explicat tânăra. A reușit să își ascundă dependența de cumpărături de familie timp de 19 ani.
Ce sfaturi are Susan pentru alți dependenți
Pentru a avea succes în lupta cu dependența, Susan trebuie să participe săptămânal la sesiuni de terapie, pe lângă faptul că îi oferă soțului controlul complet al finanțelor sale. Ea recunoaște că a schimbat multe și în alte domenii. Și-a vândut surplusul de haine și a adoptat un stil minimalist.
Susan crede că dependența ei provine dintr-o relație tensionată cu mama ei. Cheltuia în mod regulat bani de pe cardurile de credit ale mamei sale. Acesta a fost începutul dependenței de cumpărături.
„Părinții mei au fost amândoi crescuți în situații traumatice și acel traumatism s-a extins asupra modului în care m-au crescut. Eu și mama mea nu avem cea mai bună relație; a fost tensionată de când aveam 11 ani. Așa că mă recompensam cu lucruri scumpe, ca să dovedesc altora că sunt o persoană prețioasă. Pe măsură ce am înaintat în vârstă, acest lucru se înrăutățea”, a povestit Susan, conform Daily Mail.
Susan vrea, de asemenea, să-i ajute pe alții care suferă de o dependență de cumpărături. „A fi dependentă înseamnă că nu poți avea colțuri în care să te ascunzi, așa că știind că soțul meu monitorizează conturile săptămânal, rămân permanent deschisă cu el. Aș încuraja oamenii să vorbească cu cineva în care au încredere și să mărturisească ce se întâmplă cu ei. Dependența este ceva care prosperă în secret. Aduceți acțiunile voastre în lumină”, spune acum Susan.
Sursa foto: Instagram
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook