Pâinea, așa cum se făcea demult. Reţetă din Maramureş

În Săptămâna Patimilor, zilele care preced Învierea lui Iisus reprezintă o perioadă de smerenie și curățare spirituală, înainte de cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Context perfect pentru a străbate un drum lung către un loc încărcat de semnificații și tradiții, Maramureş.

„Smerenia, prin spălarea picioarelor de către Mântuitor, jertfa, arătată în vremea Cinei cea de Taină, ni s-au arătat joi, în Joia Mare. Vopsim ouă roşii, pregătim blidul în care le vom pune, facem pască, ridicăm chiar şi o Troiţă şi căutăm oameni şi fapte de viaţă cu care să aşteptăm marea sărbătoare a Învierii Domnului. Am ajuns în Maramureş şi vă chem să cugetăm cum să ne lepădăm de întristare, răutate, de grijile cele trecătoare, pentru că Iisus Hristos a înnoit lumea pentru noi prin Înviere”, spune Camelia Moise, realizatoarea Istoriilor de bun gust, în deschiderea noii ediții „Istorii de bun gust” din 16 aprilie.

„Maramureşenii sunt verticali pentru că avem o tărie în noi…”, spun oamenii de aici, loc unde arta, istoria, tradiţia şi credinţa în Dumnezeu se împletesc firesc. Aici vom descoperi cum se fac produse delicioase, ca în vremuri de demult: „Pâine ţărănească coaptă pe foi de varză” şi ouă vopsite în mod tradiţional, cu modele de frunze şi flori, fierte în foi de ceapă. „Istorii de bun gust” se difuzează și pe TVR Cultural, duminica, de la ora 12.00.

 

„După 40 de ani de trudă cu lutul am devenit, să zic aşa, mai înţelept. Când făuresc pe roata olarului un vas, am mare grijă. Pentru că la sfârşitul zilei trebuie să îl arăt mai întâi lui Dumnezeu şi apoi să-mi placă mie şi oamenilor. Văzând această trudă, de smulgere, de frământare, de făurire pe roata olarului, de şlefuire şi apoi ultima probă… proba focului am învăţat multe de la lut: cum să fiu mai blând. Am învăţat că toate aceste frământări nu fac nimic altceva decât să scoată afară impurităţile”, povesteşte un localnic, Daniel Leş, olar.

Un alt bărbat lucrează lemnul de vreo 15 ani, de când a învăţat de la socrul său, Moşul Pupăză. Modelează de la troiţă, la porţi, altare de vară sau cruci de mormânt. Motivele sunt colacele, spicul de grâu, viţa de vie, multe dintre simbolurile folosite din moşi strămoşi. Colacul, împletitura care se pune pe masa de Paşti, îl regăsim şi pe porţile maramureşene sau voievodeale, cum se spune aici”, pentru că fiecare om este voievod în gospodăria lui”.

Rețeta pâinii din Maramureș

De la tanti Mariţa Gligor, din Chuizbaia, învăţăm să facem „Pâine ţărănească coaptă pe foi de varză”, coaptă pe vatră. O reţetă pe care a învăţat-o de la moşica ei şi un gust pe care spune că nu l-a mai regăsit la nicio altă pâine.

Aluatul este pregătit în mod tradiţional, cu maia, copt în formă rotundă.
Ingrediente: 1 kg de făină, 650 ml apă călduţă, 1 linguriţă de zahăr, o linguriţă de sare, ulei (care se pune la frământat), 5-6 foi mari de varză proaspătă.
Maia: se freacă 25 g de drojdie proaspătă cu zahăr şi 100 ml de apă călduţă. Se adaugă făină şi se lasă să crească 15 minute.
Într-un castron mare se pune făina în care se face o adâncitură pentru a se aşeza maiaua şi apa. Se începe amestecarea ingredientelor. Se mixează bine şi se adaugă sarea. Se scoate aluatul din castron şi se aşează pe blatul de lucru tapetat în prealabil cu făină. Aluatul se frământă cu putere pentru a conferi elasticitate miezului.

Se dă o formă rotundă se acoperă şi se lasă la dospit în jur de o oră. Se aplatizează din nou aluatul pe masa de lucru unsă cu ulei, se împătureşte şi se lasă încă 20 de minute să se odihnească.
Vasul de coacere se tapetează cu foi mari de varză, cărora li s-au îndepărtat cotoarele tari. Tapetarea se face într-un singur strat, atât pe fund, cât şi pe lateralele vasului.
Se aşează aluatul în vasul de coacere în care s-au pus foile de varză şi totul se bagă într-o pungă şi se lasă la dospit în jur de o oră.
Preparatul se bagă în cuptorul foarte bine încălzit, iar pereţii laterali se stropesc cu apă pentru a se menţine bine umezeala. Timp de coacere – 45 de minute.

Ouă roşii vopsite cu foi de ceapă

Ouăle roşii de Paşti pot fi vopsite şi natural. Se adună şi se pun la uscat foile exterioare fine de ceapă aurie sau roşie.
De la ceapa roşie ouăle devin mai roşii, iar de la ceapa galbenă mai maronii. Ouăle se fierb direct în apa în care se află frunzele de ceapă.
Dacă doriţi să decoraţi coaja oului cu un model, acesta se poate obţine cu ajutorul unor frunze sau flori. Oul pe care s-a aplicat frunza este băgat într-un dres subţire care se leagă şi apoi se pune la fiert. La final, se scoate din ciorap, se îndepărtează frunza. În locul acoperit rămâne un model alb.