Simona Ionescu / Redactor Șef
În tradiția populară, vinerea dinaintea Floriilor este numită, în unele locuri, „Vinerea Verde” sau „Vinerea Neagră” și e privită ca un prag simbolic între agitația obișnuită a săptămânii și perioada de reculegere care precede Paștele.
Floriile sunt sărbătorite în ultima duminică înainte de Paște și deschid, liturgic, atmosfera Săptămânii Mari. Tocmai de aceea, în multe sate, zilele dinainte sunt interpretate ca timp de rânduială: în gospodărie, în relațiile dintre oameni și „în suflet”. Ramuri de salcie duse la biserică, se face pomenire și rugăciune și s-au păstrat multe tradiții populare transmise din generație în generație.
Cea mai des întâlnită regulă este cea a liniștii. În vinerea dinaintea Floriilor, tradiția spune să fie evitate activitățile care „ridică zgomot” și „răscolesc” casa, e vorba de curățenia generală, scuturatul, bătutul covoarelor.
În unele relatări, aceste gesturi sunt asociate cu ideea de a tulbura echilibrul zilei și de a atrage ghinion, tensiuni în familie sau o perioadă „grea” în gospodărie, dacă nu sunt respectate. O altă interdicție în Vinerea Verde este evitarea măturatului. Se spune că mătura nu ar ridica doar praful, ci ar „alunga norocul” sau ar „tulbura” casa.
Pe de altă parte, potrivit tradiției în vinerea dinaintea Floriilor credincioșii trebuie să aprindă lumânări, să rostească o rugăciune în tăcere, să facă o faptă bună, să ofere cuiva un ajutor discret și să se împace cu oricine s-a certat. Din cele mai vechi timpuri se știe o curățenie adevărată nu se face doar în curte, ci în felul în care o persoană în sărbătoare: cu liniște și fără conflicte.
Tot în această perioadă, salcia rămâne simbolul central al Floriilor. Credincioșii duc ramuri la biserică pentru a fi sfințite și le păstrează apoi la icoane, la uși sau în gospodărie, ca semn de protecție și reînnoire.
De asemenea, în momentele de furtună violentă pe parcursul verii, credincioșii de la sate obișnuiesc să scoată în curte câteva mâțișoare de salcie sfințită la Florii și să le arunce spre cer pentru a „tăia” norii de grindină.
Următoarea zi după vinerea dinaintea Floriilor este Sâmbăta lui Lazăr, cunoscută și ca Moșii de Florii. Este momentul când se dau de pomană diverse preparate culinare, inclusiv „plăcintele lui Lazăr”, ca gest de comemorare și milostenie.
Deși această practică este legată mai mult de ziua de sâmbătă, explică de ce vinerea dinaintea Floriilor e văzută ca zi de pregătire și cumpătare.
O tradiție mai puțin cunoscută, dar foarte frumoasă, este „nunta florilor”. În anumite zone din sudul țării, fetele tinere culeg flori de câmp pe care le împletesc în coronițe, lăsându-le apoi să plutească pe ape curgătoare.
Se cred că direcția în care plutește coronița indică locul de unde va veni viitorul ursit. Mai mult, apa în care au stat florile de Florii este, potrivit tradiției, considerată „apă vie”, fiind folosită pentru spălarea ritualică a feței, în speranța că tinerii vor rămâne la fel de frumoși și curați ca florile primăverii.
O superstiție strictă interzice spălarea părului în ziua de Florii. Se crede că persoana respectivă va „albi” prematur sau va suferi de dureri de cap tot anul.
Și bătrânii satelor păstrează un ritual vechi meteorologic: așa cum este vremea de Florii, așa va fi și în ziua de Paște. Tradiția spune că dacă broaștele cântă până la Florii, urmează o vară lungă și secetoasă, dacă nu, anul va fi unul bogat în precipitații și recolte.
Interesant de citit: Sărbătoarea Floriilor. Tradiții și superstiții mai puțin cunoscute
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
