Simona Ionescu / Redactor Șef
Magistrații Curții de Apel Timișoara au decis că rechizitoriul din dosarul retrocedărilor ilegale în baza Legii 112 este legal, iar Nicolae Robu, Gheorghe Ciuhandu, fostul director al Direcției de Patrimoniu, Nicușor Miuț, dar și alți șefi din primărie sunt inculpați oficial.
Magistrații de la Curtea de Apel Timișoara s-au pronunțat joi și au decis să respingă contestațiile depuse de inculpații Miuţ Nicuşor Constantin, Ciuhandu Gheorghe Coriolan, Cojocari Ioan, Robu Nicolae, Diaconu Dan Aurel, Stoia Traian Constantin, Staia Martin, Vîrlea Simona şi Iova Gabriela împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară care a decis trimiterea dosarului în judecată.
„În temeiul art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondate contestaţiile formulate de inculpaţii Miuţ Nicuşor Constantin, Ciuhandu Gheorghe Coriolan, Cojocari Ioan, Robu Nicolae, Diaconu Dan Aurel, Stoia Traian Constantin, Staia Martin, Vîrlea Simona şi Iova Gabriela împotriva încheierii penale din 04.08.2020 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Timiş în dosarul nr. 5736/30/2019/a1.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă fiecare inculpat contestator la plata a câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în contestaţie. Definitivă”, se arată în soluția pe scurt a instanței.
La dosarul avcesta s-a lucrat aproape cinci ani. Polițiștii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor, delegați de un procuror de la structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție au efectuat percheziții la Primăria Timișoara încă din vara lui 2015.
Potrivit anchetatorilor, Primăria Timișoara a vândut, fără drept, locuințe în baza Legii 112, ultimele fiind înstrăinate cu girul și sub semnătura lui Nicolae Robu.
Concret, deși legea prevedea posibilitatea de vânzare a locuințelor naționalizate de comuniști exclusiv chiriașilor existenți în momentul apariției legii, la Timișoara, Primăria a stabilit printr-o hotărâre a Consiliului Local că locuințele pot fi vândute și unor persoane care au devenit chiriașe în aceste locuințe ulterior anului 1995. Peste 10.000 de dosare au ridicat inițial anchetatorii.
Multe apartamente sau vile au fost vândute la prețuri extrem de mici unor persoane suspuase, care la momentul intrării în vigoare a legii nu aveau calitatea de chiriaș.
Cu alte cuvinte, caz unic în România, Primăria Timișoara a vândut locuințe în baza Legii 112, fără drept, unor persoane, imediat după ce apărut legea, iar ca să justifice aceste vânzări, și ca să dea curs și altora, a cerut și a primit girul executivului.
Așa se face că polițiști, doi foști șefi ai Inspectoratului de Poliție Timiș, Dorel Andraș și Săndel Palade, sau procurori, între care fostul și actualul șef al DNA Timișoara, Vasile Speriusi, respectiv Tamaș Schiffbeck, șeful Parchetului Militar Timișoara, Radu Ilina sau prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, Vasile Bâc, au putut să cumpere, fără să fi ocupat, ca și chiriași în 1995, locuințe în baza Legii 112.
Pentru un apartament cu 4 acmere, de 181 de metri pătrați, Bâc a plătit 8.500 de lei. Achiziţia locuinţei de către Bâc a mai fost anchetată, însă dosarul a fost clasat.
Suma de 8.300 de lei, în rate lunare, întinse pe 10 ani, a fost plătită de Schiffbeck, pentru un apartament de 3 camere ( 60 mp) în care fostul șef al DNA Timișoara a locuit cu chirie o lună de zile. Tranzacția s-a perfectat în decembrie 1999, iar peste nouă ani, din economii, procurorul și soția au achiziționat un apartament de 48 mp la Viena.
Anul trecut în luna martie, într-o dimineață, imediat după ce a ajuns la serviciu, acesta s-a aruncat de la fereastra biroului său situat la etajul VI al clădirii în care își avea sediul DNA Timișoara. Decesul a fost instantaneu. Cauza a fost clasată ca sinucidere.
Și un fost șef al Poliției, Dorel Andraș a cumpărat o casă de 280 mp, în timp ce alt șef al instituției, Săndel Palade, a cumpărat un apartament de 64 mp în centrul orașului.
Sursa foto: Adrian Pîclișan
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
