Cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv au concluzionat că exista o legatură între consumul de antibiotice și depresie. Mai exact, riscul de depresie este mai mare la persoanele care consumă antibiotce. Se pare că antibioticele omoară nu numai răul, ci și unele bacterii considerate ”bune”. Da, ați înteles bine, există bacterii bune și bacterii rele.
Dispariția celor bune împiedică celulele din creier să funcționeze în mod normal. În plus, cu cât luăm mai multe antibiotice cu atât devenim mai rezistenți la efectul lor, prin urmare, o boală care s-ar trata cu acestea va avea nevoie de tratament mai îndelungat.
Antibioticele nu sunt ”bomboane” inofensive
Specialistul britanic Jim O’Neill, cercetător și președinte al Revistei privind rezistența antimicrobiană din Marea Britanie, spune: ”Clostridium difficile este o bacterie considerată responsabilă de 700.000 de decese anual, la nivel mondial. Numărul deceselor ar putea crește la 10 milioane dacă nu ne oprim din prescrierea de antibiotice în mod inutil”.
Explicația medicală este că, deși afecțiunile creierului nu sunt direct legate de consumul de medicamente care ”ucid” durerea, problema derivă din stomac. Acolo se distruge balanța dintre bacteriile bune și cele rele. Reacțiile chimice afectează indirect creierul (prin transferuri la nivelul sângelui).
Un studiu efectuat în Marea Britanie a concluzionat că ingerarea unei folii de antibiotice crește semnificativ riscul de depresie și anxietate. Cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv au studiat timp de câțiva ani un milion de britanici, observând că la cel puțin un sfert dintre ei riscul de depresie a crescut după consumul de antibiotice.
Teoria aceasta este susținută și de cercetătorii germani. Dr. Susanne Wolf, neurolog la Centrul Max Delbruck din Berlin, a dat antibiotice șoarecilor, pentru a le distruge bacteriile bune. În comparație cu șoarecii care nu au luat antibiotice, ceilalți au prezentat pierderi de memorie și o activitate cerebrală redusă, reacții asemănătoare cu cele ale bolnavilor de Alzheimer, în faza de început a bolii. Soluția? Cercetătorii speră să dezolte un antibiotic ”inteligent” care să lase în pace bacteriile bune.
Sursa foto: Pixabay / Hastywords
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook