Unul din opt cazuri de cancer diagnosticate la nivel mondial este reprezentat de cancerul de colon. În România, statisticile sunt îngrijorătoare: peste 12.000 de pacienți sunt diagnosticați anual cu această afecțiune. Este a doua cauză de mortalitate prin boli oncologice în țara noastră, deși acest tip de cancer poate fi prevenit și tratat cu succes, dacă este descoperit la timp.
În cazul cancerului de colon, depistarea precoce chiar face diferența între viață și moarte. Atunci când boala este identificată într-un stadiu incipient, șansele de supraviețuire ajung la aproape 85%. Din păcate, mai mult de jumătate dintre pacienți ajung la medic în faze avansate ale bolii, când opțiunile terapeutice sunt limitate. Investigația se poate face fie în scop de screening, fie de diagnostic.
La finele anului trecut, un studiu internațional semnala o adevărată epidemie globală de cancer de colon. Țara noastră nu face excepție. Anul acesta, Mihai Leu a murit după o luptă grea cu cancerul de colon. Mai mult, în 2020, acest tip de cancer a fost deja cel mai frecvent diagnosticat dintre toate afecțiunile oncologice în România.
Conform studiului menționat, cei mai afectați sunt tinerii — mai precis, persoanele cu vârsta între 20 și 50 de ani, arată medicii. Studiul sugerează că rata bolii în rândul adulților tineri este în creștere pentru prima dată la nivel global.
Autorii studiului, publicat în Lancet Oncology, au identificat și câteva posibile cauze ale declanșării bolii. Consumul de fast food, nivelurile ridicate de inactivitate fizică și epidemia de obezitate sunt probabil printre factorii implicați. De asemenea, apa de gură și șervețelele umede au fost puse în legătură cu incidența tot mai crescută a bolii.
Simptomele cancerului de colon — ce ar trebui să ne îngrijoreze?
Cancerul de colon este o afecțiune care, de multe ori, evoluează lent și silențios. În stadiile incipiente, poate fi complet asimptomatic, ceea ce înseamnă că nu provoacă niciun semn vizibil. Totuși, pe măsură ce boala avansează, pot apărea simptome specifice, pe care este important să nu le ignorăm.
Unul dintre primele semne este reprezentat de schimbările în tranzitul intestinal. Se pot observa episoade persistente de diaree sau constipație, care durează mai mult de câteva zile. De asemenea, poate apărea senzația că intestinul nu se golește complet sau nevoia frecventă de a merge la toaletă, fără a elimina eficient scaunul.
Un alt semn de alarmă este prezența sângelui în scaun. Acesta poate avea o culoare roșie vizibilă sau poate fi mai închis, aproape negru, asemănător cu smoala — un indiciu al unei sângerări provenite din partea superioară a colonului.
Pacienții pot beneficia de colonoscopii gratuite la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara
O scădere inexplicabilă în greutate, care nu este rezultatul unei diete sau al exercițiilor fizice, trebuie, de asemenea, luată în serios. La fel și oboseala cronică sau senzația de slăbiciune constantă, care pot fi cauzate de pierderi de sânge interne și anemie.
Pe lângă acestea, multe persoane pot resimți dureri abdominale sub forma unor crampe, balonări sau disconfort general. În stadiile avansate, poate apărea chiar și obstrucția intestinală, manifestată prin greață, vărsături, imposibilitatea de a elimina gaze sau scaun, și un abdomen umflat și dureros.
Medicii subliniază că aceste simptome nu indică în mod automat prezența cancerului de colon, însă, dacă persistă mai mult de 2-3 săptămâni, este absolut necesar să fie consultat un medic.
„Pacienții care au peste 45 de ani, cu sau fără simptomatologie digestivă, respectiv 40 de ani, dacă au în familie o rudă de gradul I deja diagnosticată cu un cancer colorectal, au indicație de colonoscopie. Cei care prezintă tulburări de tranzit, constipație, balonări, dureri abdominale, scaun cu sânge sau scaun negru au indicație de colonoscopie.
Cei care prezintă un sindrom anemic sau anemie feriprivă trebuie să își facă o asemenea investigație”, explică dr. Diana Nicoleta Popițiu, medic primar gastroenterolog, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara.
Cum decurge o procedură de colonoscopie?
Investigația, care se realizează sub anestezie, în cadrul Ambulatoriului Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara, este gratuită, fiind decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie sau de la medicul specialist.
Examinarea este realizată de o echipă multidisciplinară, care include, pe lângă medicul gastroenterolog, și un medic ATI, responsabil cu monitorizarea și siguranța pacientului pe durata procedurii.
„Cu un tub flexibil, care are aproximativ 2 metri, prevăzut cu o cameră în capăt, se pătrunde prin orificiul anal până la nivelul colonului. Se străbate întreg traiectul colonului, până în ultima porțiune. În timp real se transmit imagini pe un monitor, care sunt apoi interpretate. Dacă se decelează polipi, aceștia sunt rezecați cu ajutorul unui electrocauter. Dacă este observată o tumoră sau modificări la nivelul colonului, se preiau mai multe fragmente pentru biopsie, care apoi sunt trimise la laboratorul de anatomie patologică al spitalului pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine. Pacienților care sunt diagnosticați cu cancer colorectal li se face o stadializare a bolii, iar apoi sunt îndrumați spre investigații de tip imagistic — CT sau RMN — tot în cadrul unității sanitare”, a mai precizat dr. Diana Nicoleta Popițiu.
Pregătirea pacientului pentru colonoscopie
Cu 3 zile înainte de investigație:
* Evitați alimentele bogate în fibre: semințe, legume crude, fructe cu coajă, cereale integrale.
* Nu consumați alimente colorate intens (sfeclă, fructe de pădure, alimente cu coloranți).
* Alegeți mâncăruri ușoare: supe limpezi, carne fiartă sau la grătar, pâine albă, paste simple, orez.
Cu 24 de ore înainte:
* Dietă lichidă clară: apă, ceai slab, cafea fără lapte, sucuri limpezi fără pulpă, supă strecurată.
* Evitați lichidele roșii sau violet (pot fi confundate cu sângele în timpul examinării).
* Nu mai consumați alimente solide.
Pregătirea intestinului:
* Trebuie consumată o soluție specială de pregătire intestinală (laxativ), conform instrucțiunilor primite, într-o singură doză sau în două etape — seara dinaintea investigației și în dimineața examinării.
În ziua colonoscopiei:
* Nu mâncați și nu beți nimic cu 4–6 ore înainte de procedură.
* Dacă urmați tratamente cronice (pentru hipertensiune, diabet, anticoagulante), informați medicul în prealabil.
Îndemnul ministrului Sănătății, dr. Alexandru Rogobete
Ministerul Sănătății a transmis, miercuri, un îndemn către toți cetățenii să acceseze serviciile gratuite de prevenție oferite prin medicii de familie. Adulții cu vârsta peste 18 ani pot accesa gratuit consultații medicale, analize și investigații, în baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie – indiferent de statutul lor de asigurat.
”Prevenția medicală redevine o prioritate națională. Accesul liber la controale medicale, analize, investigații și monitorizare, inclusiv pentru persoanele neasigurate, este doar primul pas. Acum trebuie să lucrăm la schimbarea de mentalități și la formarea de obiceiuri sănătoase. Verificarea recurentă a stării de sănătate, chiar atunci când nu doare, salvează vieți, timp și resurse. Mergeți periodic la medic, cu încredere”, a declarat dr. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Concret, orice adult poate merge la medicul de familie pentru consultații de prevenție. Asigurarea medicală nu este o condiție pentru ca persoanele între 18 și 39 de ani să beneficieze de o consultație gratuită anual, pentru evaluarea riscului individual și consiliere privind stilul de viață (fumat, alimentație, activitate fizică, greutate). Persoanele peste 40 de ani au dreptul, la fel, indiferent dacă sunt sau nu asigurate, de până la trei consultații gratuite pe an pentru evaluare, consiliere și monitorizare.
Consultațiile preventive contribuie la depistarea timpurie a bolilor cardiovasculare, diabetului, cancerului și altor afecțiuni cronice. În funcție de vârstă și riscuri, medicul de familie poate recomanda analize gratuite, precum: Hemoleucogramă, glicemie, colesterol (total și LDL), teste hepatice și renale; Test HPV, ecografie sau mamografie (pentru femei); Test pentru sânge ocult în scaun (screening cancer colorectal); Test PSA (pentru bărbații peste 50 de ani).
Persoanele deja diagnosticate cu boli cronice pot beneficia de consultații suplimentare pentru a depista și alte posibile probleme, cum ar fi diabetul, afecțiunile cardiovasculare, cancerul sau bolile renale.
În anumite situații, medicul de familie poate elibera trimiteri pentru analize și consultații mai detaliate, de exemplu: în caz de suspiciune de cancer sau pentru testarea virusurilor hepatitice B și C ori HIV (în cazul femeilor însărcinate).
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
