Passetto di Borgo, coridorul fortificat de aproximativ 800 de metri din Vatican le permitea papilor să fugă spre Castel Sant’Angelo atunci când reședința lor devenea nesigură. În timpul devastării Romei din 1527, pasajul i-a oferit papei Clement al VII-lea o cale de salvare. Pasajul secret al Papilor. Coridorul ascuns din Vatican, construit din frică.
Coridorul prin care papii scăpau din Vatican se află deasupra străzilor Romei, protejat de ziduri. Folosit în momente de primejdie de Alexandru al VI-lea și Clement al VII-lea, Passetto di Borgo poate fi descoperit acum prin vizite organizate.
Pasajul secret al Papilor. Coridorul ascuns din Vatican, construit din frică
Passetto di Borgo: legendarul coridor al papilor Sursă foto: www.gbopera.it
La câțiva pași de Vatican, un zid vechi ascunde povestea unor clipe în care Papii nu se mai aflau în siguranță. Când armatele ajungeau la porțile Romei, pontifii aveau nevoie de altceva decât autoritate spirituală: o ieșire sigură. Passetto di Borgo, pasajul fortificat de aproximativ 800 de metri, le oferea drumul spre Castel Sant’Angelo. În 1527, această legătură avea să devină salvarea papei Clement al VII-lea.
Passetto este un pasaj ridicat deasupra străzii, integrat în vechile fortificații ale cartierului Borgo. Construcția putea fi văzută, dar oamenii care o traversau beneficiau de protecția zidurilor.
Traseul leagă Palatul Apostolic de castelul de pe malul Tibrului, urmând zona străzilor Via dei Corridori și Borgo Sant’Angelo. Pentru un papă amenințat în Vatican, avantajul era limpede: putea ajunge la adăpost fără să traverseze străzile expuse ale orașului. Două niveluri explică mecanismul: deasupra se află un drum descoperit, iar dedesubt, culoarul acoperit.
O construcție născută din teamă
Istoria coridorului secret din Vatican începe înaintea marilor fugi papale. În secolul al IX-lea, Leon al IV-lea a ridicat ziduri pentru apărarea Bazilicii Sfântul Petru și a zonei învecinate, după atacurile sarazine. Protejarea teritoriului din jurul actualului Vatican devenise o necesitate militară.
Direcția muzeelor naționale din Roma plasează în 1277, sub Nicolae al III-lea, realizarea legăturii cu Castel Sant’Angelo. Totuși, portalul oficial Turismo Roma menționează și ipoteze care atribuie amenajarea pasajului unor etape ulterioare.
Cert este că mai mulți pontifi au modificat fortificația. Sub Alexandru al VI-lea Borgia a fost adăugat pasajul acoperit, potrivit documentației muzeale italiene, iar legătura dintre Vatican și fortăreață devenea astfel mai bine protejată.
Papa Borgia și amenințarea franceză
Passetto di Borgo era ruta de evadare a papilor Sursă foto: www.getyourguide.com
În 1494, pericolul a venit odată cu armata regelui Carol al VIII-lea al Franței. Alexandru al VI-lea a folosit Passetto pentru a se refugia în Castel Sant’Angelo, episod consemnat de portalul turistic oficial al Romei și de presa pontificală. Dincolo de reputația controversată a familiei Borgia, această fugă arată rostul concret al construcției. Când situația militară devenea critică, reședința din Vatican nu oferea aceleași garanții ca o fortăreață. Coridorul era o soluție practică pentru supraviețuire, nu un simplu capriciu arhitectural.
Cum a fost salvat Papa Clement al VII-lea
Momentul decisiv a venit la 6 mai 1527. Trupele imperiale ale lui Carol Quintul au pătruns în Roma, declanșând devastările cunoscute drept Sacco di Roma. Printre atacatori se aflau mercenarii germani numiți lanzichenecchi. Papa Clement al VII-lea, din familia Medici, a fugit din Vatican prin Passetto di Borgo și a ajuns la Castel Sant’Angelo.
În timp ce pontiful se retrăgea, gărzile elvețiene au opus rezistență, iar numeroși militari au fost uciși. Salvarea papei a rămas legată de sacrificiul apărătorilor săi. Pentru conducătorul Bisericii, ieșirea din Vatican nu însemna însă sfârșitul crizei. Fortăreața oferea adăpost, nu libertate deplină. Papa a rămas asediat, iar ulterior a reușit să plece spre Orvieto.
Castel Sant’Angelo, loc de detenție
Pasajul secret al Papilor. Coridorul ascuns din Vatican, construit din frică. Castel Sant’Angelo nu fusese construit pentru papi, ci ca mausoleu al împăratului Hadrian. Transformat ulterior în fortăreață, edificiul a devenit refugiu papal și loc de detenție.
Drumul din Vatican conducea, așadar, spre o clădire pregătită să reziste atacurilor. Passetto avea însă și alte întrebuințări. Potrivit informațiilor oferite de Turismo Roma, poziția sa permitea supravegherea cartierului Borgo, iar traseul putea servi transportării discrete a unor prizonieri către închisorile castelului.
Dar aceleași ziduri puteau însemna salvare pentru unii și captivitate pentru alții. Pasajul dintre Vatican și Castel Sant’Angelo a fost redeschis publicului la 23 decembrie 2024, după lucrări de restaurare și siguranță. Autoritățile italiene au anunțat atunci un program permanent de vizite ghidate, inclusiv seara.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
