Cazul Roșia Montană va rămâne în istorie ca un eșec. Nici Nicușor Dan, nici Ilie Bolojan nu spun nimic    

Cazul Roșia Montană va rămâne în istorie ca un eșec. Nici Nicușor Dan, nici Ilie Bolojan nu spun nimic despre finalitatea demersurilor făcute de România după câștigarea procesului privind Roșia Montană, desfășurat la Tribunalul de Arbitraj de la Washington. De exploatarea mineră din zonă s-a ales praful, locuitorii sunt săraci fiindcă nu au locuri de muncă, tot ce li s-a promis după retragerea canadienilor de la compania Gabriel Resources nu s-a mai realizat.

În schimb, administratorii companiei desemnată să gestioneze ce a rămas în urmă după ce canadienii s-au retras câștigă salarii bune făcând mai nimic. Zilele trecute au apărut primele promisiuni din partea Guvernului. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că pachetul 2 de măsuri guvernamentale se va axa pe reforma companiilor de stat, inclusiv prin reducerea unora dintre salariile șefilor acestor companii.

Suntem într-o perioadă de austeritate, poporul e invitat să strângă cureaua, ni se spune că se recuperează bani de la datornici. De cazul Roșia Montană nu se mai aude nimic. De aceea o să reiau editorialul pe care l-am scris recent în Evenimentul zilei fiindcă declarațiile premierului Ilie Bolojan au substanță, dar nu se regăsesc în faptele concrete. Aș putea să compar cu cazul criminalului din Mureș despre care polițiștii spun că știu ce face, pe unde și cu cine umblă, dar nu-l prind de aproape o lună.

Ce mai știe președintele Nicușor Dan despre Roșia Montană și ar trebui să ne dezvăluie premierul Bolojan

Când președintele Nicușor Dan a anunțat numirea sa pentru un nou membru la Curtea Constituțională și ne-a dat amănunte despre cine este Dacian Cosmin Dragoș mi-am amintit de procesul Roșia Montana de la Tribunalul de Arbitraj de la Washington. Am scris în Evenimentul zilei mai multe articole, până la victoria României și pierderea companiei canadiene Gabriel Resources, care cerea despăgubiri uriașe. Poate vom afla acum, o data cu această numire, și ce a câștigat efectiv România. Că aici e schepsisul!

Va trebui să reamintesc, pentru cititorii mai tineri dar și pentru ceilalți care nu-și mai amintesc exact ce s-a petrecut cu litigiul dintre țara și compania canadiană care vroia să exploateze aurul din minele de la Roșia Montană. De protestele din stradă, la care a participat și Nicușor Dan, sigur își amintesc.

În mesajul său de pe Facebook, președintele Nicușor Dan l-a prezentat pe Dacian Cosmin Dragoș – profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării și conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – și ne-a arătat de ce l-a numit judecător la Curtea Constituțională a României. Alegerea a fost făcută pentru că noul judecător al CCR a fost expert juridic, timp de 3 ani, în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană.

Eu nu-mi amintesc să fi văzut numele Dacian Cosmin Dragoș menționat pe vreo listă a celor care au muncit la rezolvarea litigiului de la Tribunalul de Arbitraj de la Washington. Asta nu înseamnă o certitudine de sută la sută că acest domn cu un nume ca trei prenume să nu-și fi adus aportul pe linie de „drept administrativ și european”.

Am scris însă că statul român a fost apărat în acest proces de o casă de avocatură din Elveția și de avocați români de la societatea „Leaua și asociații”. Ba i-am făcut și o prezentare pe larg doamnei Crenguța Leaua, vedetă a avocaturii noastre care a reușit, împreună cu echipa sa, să scutească României de plata despăgubirii uriașe – 6,7 miliarde de dolari – pe care au cerut-o în proces canadienii. M-am uitat din nou pe acest articol unde publicasem și numele celorlalți avocați din echipa Leaua.

„Echipa de avocați români, condusă de prof. Crenguta Leaua, i-a inclus pe prof. Ștefan Deaconu, Andreea Simulescu, Liliana Deaconescu, Andra Soare-Filatov, Corina Tanase, Aurora Damcali, Marius Grigorescu și Raluca Popa. Echipa a mai inclus, temporar, și pe Mihaela Maravela și Andreea Piturca”, se mai arată în comunicatul de presă al Casei de avocatură LDDP.

Așa cum spuneam, nominalizarea lui Dacian Dragoș – promițătoare în opinia mea având în vedere CV-ul, dar mai ales pozițiile pe care le-a avut în unele situații – a fost doar un pretext pentru reluarea subiectului Roșia Montana. Nu ne-au luat canadienii miliardele, dar trebuia să plătească statului roman cheltuielile de judecată – vreo 10 milioane de dolari. Nimeni nu ne-a anunțat dacă am încasat bani și nici eu n-am avut timp să trimit mailuri pe la o serie de autorități să întreb și să aștept răspuns cine știe când. Așa că scriu aici în speranța că s-o găsi vreun purtător de cuvânt să comunice românilor, în această perioadă de sărăcie pe bază de deficit, dacă statul a luat bani de la compania care a pierdut procesul la Tribunalul de Arbitraj.

Cerința lui Băsescu, ezitarea lui Ponta și decizia canadienilor

În 2014, compania canadiană Gabriel Resources a amenințat că va da România în judecată și va cere despăgubiri de miliarde de dolari. Președintele Traian Băsescu a cerut Guvernului Ponta și Parlamentului să găsească soluția cea mai bună și să-și assume rezolvarea litigiului. Existau proteste masive ale activiștilor de mediu care cereau oprirea exploatării cu cianuri la Roșia Montana și rezilierea contractului. Președintele Băsescu a atras atenția și că, în cazul în care contractul este reziliat de către partea română, la Tribunalul Internațional de Arbitraj există șanse ca investitorii canadieni să câștige de aceea clasa politică să decidă care este drumul pentru rezolvarea litigiului.

Premierul Victor Ponta și Parlamentul nu au găsit soluția. În 2015, compania canadiană a dat în judecată statul român la Tribunalul de Arbitraj de la Washington după ce au apărut informațiile despre introducerea zonei aurifere de la Roșia Montană în patrimoniul internațional UNESCO. După acel transfer nu mai putea exista nicio negociere.

În proces, compania Gabriel Resources a cerut României despăgubiri totale de 6,7 miliarde de dolari. Nu i-a câștigat, dar conform deciziei Tribunalului de Arbitraj din martie 2024, trebuia să plătească statului roman cheltuieli de 10,16 milioane de dolari, la care se adăuga dobânda.

În octombrie 2024, deci cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare, compania canadiană Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a decis să înceteze activitățile de întreținere a galeriei Cătălina-Monulești, responsabilitatea pentru menținerea acestei exploatări istorice cade temporar în sarcina statului român. O să vedeți de ce cade în sarcina României, că și aici e cu schepsis. Dintr-acela în care ei, guvernanții, se bagă în niște chestii păguboase, iar de plătit plătim noi toți, de la buget.

Evenimentul zilei a prezentat la vremea respectivă care e situația, așa cum a făcut-o și de-a lungul derulării procesului la Tribunalul Internațional de Arbitraj.

RMGC a notificat Primăria Roșia Montană că nu va mai gestiona evacuarea apelor de mină și nici paza galeriei, generând, evident, o panică autoritățile locale lipsite de fonduri. S-a raportat la centru, la București, cerându-se ajutor.

Compania românească Minvest Deva, acționar minoritar în compania canadiană, fără fonduri și activitate

Situația era gravă, iar alegerile parlamentare băteau la ușă. Decizia guvernului Ciolacu a fost ca Minvest, companie românească cu o participație minoritară în Roșia Montană Gold Corporation, să preia temporar întreținerea și paza galeriei.

Ce știm despre această micuță companie? Un „fleac” de anii în care credeam că ne-am găsit drumul spre democrație. Licenţa de exploatare minieră de la Roşia Montană, emisă de Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale, a fost acordată iniţial companiei Minvest Deva, în 1999, pe 20 de ani, fiind preluată apoi de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC, controlată de Gabriel Resources), din care face parte şi Minvest, cu un procent de 20% din acţiuni.

De-a dreptul incredibil! Ministrul Economiei Radu Oprea (PSD) ne spusese în martie 2024 că această firma Minvest, care deține acțiuni în numele statului român în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), sub controlul Gabriel Resources, nu are nici fonduri și nici  activitate de mulți ani. Drept urmare, nu știa nici dacă Minvest ar trebui să plătească o parte din cheltuielile estimate la peste zece milioane de euro, pe care România ar trebui să le primească de la RMGC în urma procesului.

S-a apelat la președintele Consiliului Județean Alba pentru salvarea situației. Printr-o altă firmă se va pompa bani la Minvest Deva pentru a desfășura activitățile de întreținere. Dar numai „până la sfârșitul anului 2024, urmând ca bugetele viitoare să fie ajustate pentru a acoperi cheltuielile necesare”.

Verficând pe site-ul Minvest datele despre activitatea pe anul 2024 am constatat că există acolo un colectiv bine sudat. Președintele consiliului de administrație este Adrian Duicu, iar administrator special este Radu Marcel. Conform declarațiilor de avere, depuse în iunie 2025, sunt angajați ai Ministerului Economiei, dar sunt activi și în alte consilii de administrare, astfel că veniturile anuale sunt de peste 130.000 de lei. Radu Marcel are peste 84.000 de lei de la Ministerul Economiei, dar și o pensie anuală de peste 83.000 de lei. Ei or ști dacă s-au recuperat cei peste 10 milioane de euro de la partenerul majoritar Gabriel Resources? Ar fi o temă bună și pentru premierul Ilie Bolojan, care în final să cuprindă și răspunsul la acestă întrebare. I-ar raporta și președintelui Nicușor Dan dacă s-au recuperat banii din procesul Roșia Montană, i-ar face o bucurie. Noi, românii, vom rămâne tot triști și plânși, că avem de plătit miliarde de euro ca să „omorâm” deficitul, dar măcar să știm dacă s-a preocupat cineva de ășia 10 milioane!