Simona Ionescu / Redactor Șef

Vedeta avocaților din procesul Roșia Montană. Cine este Crenguţa Leaua, avocatul specializat pe arbitraj internaţional

Vedeta avocaților din procesul Roșia Montană. Cine este Crenguţa Leaua, avocatul specializat pe arbitraj internaţional
Dacă România a câștigat procesul la Curtea de Arbitraj de la Washington, cu o miză de 6,7 miliarde de dolari, trebuie să se știe și cine sunt avocații români care, de câțiva ani au muncit ca să obțină dreptate pentru țară. Vedeta echipei a fost o doamnă.

Prof. univ. dr. Crenguța Leaua, originară din Târgu Mureș, e lidera echipei care a câștigat pentru România procesul de miliarde cu Gabriel Resources.

Crenguta Leaua a absolvit trei facultăţi – la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (1996), Universitatea Ecologică Bucureşti (1994) şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu (1997).

Din 1996 este avocat, iar în 2008 a obţinut doctoratul în drept la Universitatea din Bucureşti.

A mai studiat la Universitatea Harvard – JFK School of Government si la The London School of Economics and Political Sciences. Este, de asemenea, directoare a The Swiss Institute for Alternative Thinking și membră a Board of Directors la Silicon Valley Arbitration & Mediation Center.

Crenguța Leaua a fondat în 2005 casa de avocatura „Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP”, care are sediul în București și se clasează în GAR 100 ca o firmă de de arbitraj de nivel mondial, mulți dintre avocații săi fiind clasați ca specialiști de top în arbitraj comercial și investițional. Alte domenii de expertiză includ dreptul fiscal, dreptul construcțiilor, dreptul tehnologiei, energia și resursele naturale, dreptul mediului, dreptul aviației, dreptul comercial și dreptul administrativ.

Procesul Rosia Montana a fost câștigat, de fapt, în consorţiu cu casa de avocatura  LALIVE – Geneva.

Alte 5 mari procese câștigate pentru România

Avocatul Crenguţa Leaua are experienţă vastă în arbitraje internaţionale, până la procesul „Rosia Montană” câştigând împreună cu LALIVE cinci procese de arbitraj pentru România la Curţile de Arbitraj Internaţioanle, în valoare totală de peste 3 miliarde de dolari. Aceste procese au fost:

1. Dosarul Rompetrol de la ICSID – cu un litigiu de 139 mil. dolari plus dobânzi,
2. Dosarul Awdi de la ICSID, în care litigiul a fost de 447 mil. euro, plus dobândă,
3. Dosarul Micula 2, care avea pretenţii de 9,1 miliarde de lei plus dobândă, adică peste 2 mld. de euro,
4. Dosarul acţiunii în anulare Micula 2 de la ICSID,
5. Dosarul Fin.CO.Ge.Ro. de la Curtea de Arbitraj de la Londra, care a avut un litigiu de 362 mil. dolari plus dobânzi.

Crenguța este fiica profesorilor universitari Vasile și Codruța Boloș de la UPM Târgu Mureș. Codruța Boloș este la rândul său, fiica avocatului Ioan Albu și nepoata prof. univ. dr. Ioan Albu de la UBB Cluj Napoca.

În 2015, Crenguța Leaua a devenit primul vicepreședinte din Europa de Est (în afara de Rusia) al Curții Internationale de Arbitraj. Este căsătorită cu cmdr Alexandru Cezar Leaua, jurnalist militar și director din 2017 al Agenției Media a Armatei.

Avocații care i-au fost apropiați Codruței Leaua

Echipa de avocați români, condusă de prof. Crenguta Leaua, i-a inclus pe prof. Ștefan Deaconu, Andreea Simulescu, Liliana Deaconescu, Andra Soare-Filatov, Corina Tanase, Aurora Damcali, Marius Grigorescu și Raluca Popa. Echipa a mai inclus, temporar, și pe Mihaela Maravela și Andreea Piturca”, se mai arată în comunicatul de presă al Casei de avocatură LDDP.

Ștefan Deaconu este originar din Argeș, de pe Valea Topologului, din Poienarii de Argeș. Consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu, Ștefan Deaconu a condus între 2005 și 2012 Departamentul Constituțional Legislativ al Administrației Prezidențiale.

Profesorul univ. Ștefan Deaconu este președinte al Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional și profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității București.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre