Roşia Montană a fost înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO

Peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, a anunţat marţi preşedintele Comitetului, Tian Xuejun. Institutul Național al Patrimoniului a anunțat că Roșia Montană a fost inclusă și pe lista Patrimoniului Mondial în Pericol „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”.

Situl Roșia Montană se găsește în Carpaţii Occidentali. Acesta adăposteşte „un ansamblu excepţional” de galerii romane datând din secolul al II-lea. Acesta ar fi „cel mai important şi mai vast cunoscut”, a subliniat Icomos, organismul consultativ al agenţiei ONU care a recomandat clasarea sa.

Roşia Montană  este cel mai longeviv sit minier tradiţional cunoscut

Roşia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munţilor Apuseni. Primele exploatări datează din Epoca Bronzului. Au  continuat în Antichitate şi perioada medievală, în Epoca Modernă şi până în trecutul recent. Mineritul tradiţional s-a încheiat odată cu naţionalizarea, în 1948. A fost fiind urmat de minerit industrial, la scară mare, încheiat în 2006.

Cu așa o istorie, Roşia Montană rămâne unul dintre cele mai longevive situri miniere tradiţionale cunoscute. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localităţii însumează peste 80 km. Din acestea, 7 km datează din Antichitate. Aceste galerii alcătuiesc cel mai vast şi mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană.

Cea mai veche atestare documentară a Roșiei Montane e din 6 februarie 131. Data a fost găsită pe o tăbliță romană descoperită secolele trecute în galeriile miniere. Tăbliţa nr. XVIII păstrează, alături de dată, denumirea aşezării: Alburnus Maior.

„Valoare universală excepțională”

„Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial”, anunță Institutul Național al Patrimoniului.

Este de remarcat că, odată cu intrarea în patrimoniul UNESCO, Roșia Montană a fost înscrisă și în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. S-a recunoscut, astfel, necesitatea luării de măsuri urgente de protecție.

În acest sens, UNESCO încurajează cooperarea internațională. Și recomandă invitarea la Roșia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă. Dar și un program de măsuri pentru asigurarea ieșirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol, mai informează Institutul Național al Patrimoniului.

Ce spune istoricul Adrian Cioroianu

Adrian Cioroianu, delegatul Permanent al României pe lângă UNESCO, a precizat pe Facebook ce însemană momentul istoric de azi.  „În Patrimoniul UNESCO nu intră întreaga localitate Roşia Montană, ci o arie delimitată, cea care apare în dosarul depus de guvernul României (prin delegaţia pe care am condus-o) în ianuarie 2017 şi, apoi, în ianuarie 2020. În dosar este vorba, în principal, despre fosta exploatare/mină romană (adică de pe vremea Imperiului roman, ca să fie clar) şi nu de întreaga zonă Roşia Montană”.

De asemenea, istoricul a subliniat că ”înscrierea pe lista Patrimoniul Mondial NU EXCLUDE continuarea exploatării în zonă, cândva, în viitor, de către firme româneşti sau în parteneriate. În istoria recentă a UNESCO au fost cazuri de state care au decis modificarea/exploatarea unor situri, drept pentru care ele au fost retrase de pe lista Patrimoniului Mondial.

Sursa foto: Instagram