Simona Ionescu / Redactor Șef

La Sarmizegetusa bate primul ceas al Transilvaniei. Un cadran solar roman păstrat perfect de două milenii

La Sarmizegetusa bate primul ceas al Transilvaniei. Un cadran solar roman păstrat perfect de două milenii
În inima fostei capitale a Daciei Romane, acolo unde odată pulsa viața provinciei cucerite de Traian, vizitatorii Muzeului de Arheologie Sarmizegetusa pot admira un obiect unic în România: primul cadran solar descoperit pe teritoriul Transilvaniei.

Primul cadran solar, datat din secolele II-III d.Hr., provine din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, singura colonie romană cu drepturi depline din Dacia și este expus permanent în colecțiile Muzeului de Arheologie Sarmizegetusa, parte a Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

Este primul instrument de măsurare a timpului descoperit în Transilvania și unul dintre puținele cadrane solare păstrate integral din întreaga Dacie Romană.

Piesa a fost descoperită în anii ’80 în zona forumului roman

Realizat dintr-un bloc masiv de calcar, cadranul are formă de semicerc și este gravat cu linii orare și semne zodiacale. Umbra unui gnomon (ac metalic sau de piatră, astăzi pierdut) indica ora exactă în funcție de poziția Soarelui. Piesa a fost descoperită în anii ’80 în zona forumului roman și restaurată în laboratoarele muzeului.

Cum se măsura timpul în Dacia Romană

La Sarmizegetusa bate primul ceas al Transilvaniei. Un cadran solar roman păstrat perfect de două milenii
Cadran solar descoperit în Transilvania. Sursă: www.mcdr.ro

Pentru romani, ziua începea la răsărit și se termina la apus, exact invers decât în sistemul modern. Ziua era împărțită în 12 ore de lumină, iar noaptea în 12 ore de întuneric.

„Cadranul solar era instrumentul perfect în zilele senine. Dar în Dacia, cu ierni lungi și cețuri dese, romanii foloseau și clepsidre, ceasuri cu apă, despre care știm că existau în baie termale și în palate”, susține arheologul Cristian Roman, custode al sitului Sarmizegetusa.

Singurul cadran solar complet descoperit în Transilvania

Piesa expusă astăzi este singurul cadran solar complet descoperit în Transilvania și unul dintre cele 12 cunoscute în întreaga Românie antică. Celelalte exemple, e vorba de Tropaeum Traiani, Porolissum, Apulum sunt fie fragmentare, fie pierdute.

Această descoperire demonstrează gradul înalt de romanizare al elitei locale, întrucât doar orașele mari aveau astfel de instrumente publice sau private și arată preocuparea romanilor pentru disciplină și organizare temporală, esențială în administrație, armată și comerț.

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri