Fetelor, nu uitați să puneți busuioc sub pernă! Obiceiuri de Bobotează

Strămoșii noștri ne-au lăsat multe obiceiuri pentru ziua de Bobotează. Poate că în ziua de azi, obiceiul busuiocului este mai puțin respectat. Fetele nemăritate pun busuioc sub pernă ca să afle cu cine se va mărita.

Fetelor, nu uitați să puneți busuioc sub pernă!

Busuiocul sub pernă se pune în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, adică în Ajunul Bobotezei. Fetele necăsătorite pot afla care le este destinului în dragoste. Conform tradiției, fetele care vor să își viseze ursitul trebuie să ceară preotului un fir de busuioc sfințit pe care să îl pună sub pernă.

Fata care postește, se roagă înainte de somn și pune firul de busuioc sub pernă în Ajunul Bobotezei are șanse să-și viseze alesul în această noapte.

Un alt obicei este ca tinerele necăsătorite să mănânce o turtă sărată de făină chiar înainte de somn. Dacă visezi un bărbat care îți aduce apă ca să-ți potolească setea, acela va fi alesul tău.

Tot fetele singure își pun pe inelar un fir de lână roșu, sau o verighetă împrumutată sub pernă pentru a-și visa ursitul.

Ziua de Bobotează, semnificație

Ajunul Bobotezei este prima mare sărbătoare a noului an. Este ziua care precede sărbătoarea propriu-zisă.

”Din punct de vedere ritual, sacralitatea ei se explică prin faptul că reprezintă ultima zi a sărbătorilor de iarnă, ziua în care se fac simțite cu deosebită forță valențele magice ale perioadei necurate de douăsprezece zile deschise o dată cu sărbătoarea Crăciunului.

Vecinătatea unei mari sărbători creștine a făcut ca unele din actele ce o anunță (Botezul preotului) să capete o conotație magică puternică (de aici valențele faste ale agheasmei, ale fuiorului „de la crucea popei“ ș.a.). În același timp, un obicei specific ajunurilor, deschiderea cerului (și implicit aflarea ursitei), a fost pus și el sub patronajul divinității creștine („se deschide cerul și îngerul păzitor îi spune celui de însurat încotro va fi norocul“), deși cea mai mare parte a practicilor premaritale de aflare a ursitului se desfășoară pe ascuns, pe furate, „manipulând“ elementele sacralității creștine (furtul busuiocului de la găleata cu agheasmă, trecerea preotului peste pragul ce ascunde obiectele magice etc.)”, Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului român (Paideia, 2000) Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR, Colecția Iosif Berman | Sfințirea apei la Bobotează (B-6370)

Istoria brățărilor tenis. Cum au apărut și de ce se numesc așa