Râzi cu lacrimi la bancurile cu regi. „În dimineața următoare, vraciul a pus aceeași pulbere…”

Un rege vizitează o închisoare, poruncește să fie aduși în fața lui toți detinuții, unul câte unul și le pune, chiar el, aceeași întrebare:

– Spune-mi, de ce ai fost întemnițat? Ce nelegiuiri ai făcut?

Iar toți răspundeau:

– Dar n-am făcut nimic! N-am comis nici o crimă, Maria Ta! Sunt nevinovat! Sunt aici din greșeală! Sunt victima unei nedreptăți!

Firește, regele nu crede o vorbă din ce spun ei. Ghicește ușor cât de lipsite de sinceritate sunt toate aceste proteste.

Totuși, unul dintre deținuți îi spune:

– Măria Ta, e adevărat, am comis o fărădelege și merit să fiu aici. Am furat și am fost violent. Le-am făcut rău semenilor mei, recunosc. Noaptea nu pot să dorm și mă rod remușcările.

Regele cheamă paznicii și strigă:

– Eliberați-l pe acest criminal! Imediat! Nu care cumva să-i corupă pe toți sărmanii nevinovați care se află aici!

_____________________

Ion, cavaler al unui mare rege, avea o obsesie pentru sânii reginei dar știa că, dacă i-ar fi atins, ar fi fost condamnat la moarte.

Într-o zi, Ion nu mai rezistă și îi spune asta vraciului regal. Vraciul îi spune că îl rezolvă el dar îl costă 1000 de monede de aur. Ion acceptă imediat.

A doua zi, vraciul prepară o pulbere iritantă și o pune în sutienul reginei, în timp ce ea își făcea dușul. Imediat sânii reginei s-au umplut de bubițe.

Regele îl cheamă imediat pe vraci, pentru un leac. Vraciul îi spune că doar o anume salivă, aplicată direct câteva ore poate trata această iritație și că doar Ion are astfel de salivă.

Regele îl cheamă imediat pe Ion, care sărută (la ordinul regelui!), pentru câteva ore bune, sânii mult visați. La ieșire Ion este oprit de vraci, care îi cere cele 1000 de monede de aur.

Ion, deja satisfăcut, refuză să plătească știind că vraciul trebuia să tacă fiind complice. În dimineața următoare, vraciul a pus aceeași pulbere în chiloții regelui…

_____________________

– Bulă! Ce sunt mumiile?

– Regi conservați, doamna învățătoare…

_____________________

Bufonul regelui Franţei, Francisc I, este ameninţat cu moartea de un senior de care îşi bătuse joc.

– Să nu-ţi fie teamă, îi spune regele bufonului. La cel mult un sfert de ceas după moartea ta, cel vinovat va fi ucis la porunca mea.

– Sire, ce bun sunteţi, dar nu s-ar putea ca acest sfert de ceas să fie înainte, nu după moartea mea?

În sala tronului se aud voci certăreţe din anticameră. Frederich cel Mare îşi întreabă valetul.

– Ce se întâmplă acolo?
– Majestate, două contese se ceartă care să intre prima la dumneavoastră.
Frederich dispuse, după o clipă de gândire:
– Spune-le să intre mai întâi cea mai urâtă şi mai bătrână!
Valetul iese, iar în anticameră se face linişte. Contesele plecaseră amândouă.