Informația momentului în procesul Elenei Udrea. Ce se întâmplă cu ea în Bulgaria

Informația momentului în procesul Elenei Udrea. Ce se întâmplă cu ea în Bulgaria
Elena Udrea are mari emoții, după ce autoritățile din Bulgaria au cerut mai multe informații despre închisoarea din România unde ar urma să stea blonda. O primă decizie s-a luat azi.

Tribunalul din Bulgaria a primit tot ceea ce a avut nevoie pentru a se lămuri ceea ce se întâmplă cu Elena Udrea. Astăzi, în jurul orei 14.30, ea a fost adusă din arest cu o dubă în fața instanței din Sofia, pentru a afla dacă va fi extrădată sau nu în România. Era îmbrăcată în aceleași haine ca și la ultimul proces: pantaloni și sacou negre și o bluza albă. Nu a făcut nicio declarație.

Este informația momentului în procesul Elenei Udrea

De data aceasta, Elena Udrea a avut lângă ea patru avocați. Instanța a decis azi ca să fie extrădată în România, dar mai are drept de apel, care se va judeca peste 5 zile. Abia după această perioadă Elena Udrea ar putea ajunge la Penitenciarul Târgșor. Deocamdată, fostul ministru va petrece Paștele în arestul din Bulgaria.

Istoria procesului Elenei Udrea în Bulgaria

Cu ceva timp în urmă, judecătorii bulgari au cerut mai multe date despre Elena Udrea. Aceștia au primit actele cerute în procesul de extrădare. Bulgarii au vrut, de asemenea, informații despre condițiile de detenție în care ar urma să stea Udrea, dacă ar fi extrădată în România și a transmis solicitarea către Administrația Națională a Penitenciarelor. Ulterior, informații cerute de autoritățile din Bulgaria au fost traduse și trimise către judecători.

Udrea face tot ce poate ca să scape de extrădare

Fostul ministru al Turismului, avându-i aproape pe avocații săi, încearcă din răsputeri să nu fie extrădată în România pentru a executa cei șase ani de închisoare cu executare pe care i-a primit în dosarul “Gala Bute”. Ea și-a spus oful în fața judecătorilor bulgari și a vorbit despre condițiile mizerabile în care stau deținuții din închisorile României.

Mai mult, blonda le-a povestit oamenilor legii și de momentul în care a fost închisă la Penitenciarul de femei de la Târgșor, unde stătea într-o celulă insalubră, amintind și de faptul că a fost amenințată cu moartea.

Răspunsul de la Penitenciare, într-un alt caz de răsunet, a convins o instanță din Grecia să nu-l extrădeze pe condamnat

Într-un caz similar cu al Elenei Udrea, o instanță din Grecia nu a fost de acord cu extrădarea israelianului Benny S, condamnat în România în dosarul „Ferma Băneasa”. Judecătorii au greci au cerut date despre condițiile de detenție din România, așa cum au cerut și judecătorii bulgari în cazul Udrea. Revista Q Magazine a publicat azi răspunsul primit de instanța din Grecia, care a decis în cele din urmă ca Beny Steinmetz să nu fie extrădat în România.

Judecătorii greci au solicitat statului român detalii despre penitenciarul în care Beny Steinmetz ar urma să îți ispășească pedeapsa, pentru a evalua dacă sunt asigurate standardele europene obligatorii privind integritatea și demnitatea umană.

Iată răspunsul statului român, conform observațiilor din Motivare:

„Asigurările autorităților române sunt următoarele: condițiile de detenție a persoanei solicitate sunt descrise ca fiind ideale, specifice unei zone de agrement, mai degrabă decât unui penitenciar, ceea ce, în sine, le face (informațiile) nedemne de încredere. Acestea sunt asigurări stereotipe, care se repetă monoton în toate cazurile de execuție, fără excepție, și singurul fapt care se schimbă de fiecare dată este numele persoanei solicitate și al penitenciarului.  În plus, însă, asigurările sunt verificate ca fiind vagi și nespecifice, deoarece autoritățile române utilizează expresii precum, de exemplu, cel mai probabil va executa pedeapsa privativă de libertate, inițial în regim închis în Penitenciarul Margineni, cel mai probabil va fi transferat la Penitenciarul Găești în scopul executării pedepsei etc.

Pe de altă parte, asigurările

(a) nu menționează în niciun fel penitenciarul de tip semideschis în care urmează să fie reținută persoana solicitată, după predarea acesteia și expirarea perioadei de 21 de zile de adaptare și ajustare,

(b) nu se menționează numărul de persoane reținute care stau împreună cu persoana solicitată.

(c) descrierea regimului închis de executare a pedepsei privative de libertate se limitează la referințe generale și la o descriere vagă a acestui statut,

(d) în ceea ce privește comunicarea, se fac trimiteri vagi la posibilitatea comunicațiilor telefonice și electronice, fără a menționa numărul și durata lor zilnică,

(e) în ceea ce privește vizitele la un penitenciar cu regim semideschis, nu se face nicio referire la durata lor;

(f) nu se face nicio referire la condițiile de muncă, care nu sunt descrise nici măcar în funcție de tip,

(g) în ceea ce privește latrinele există ambiguitate cu privire la disponibilitatea unei băi private sau dacă latrinele sunt utilizate în comun,

(h) încălzirea este la latitudinea conducerii penitenciarului în funcție de perioadele de temperaturi scăzute (care  nu sunt menționate deloc) și în funcție de valorile de temperatură (care nu sunt menționate în niciun fel),

(i) dreptul la asistență medicală, tratament și îngrijire face obiectul unei trimiteri cu un singur cuvânt și vag,

(j) dreptul la asistență diplomatică este menționat fără informații clare și

(k) nu sunt indicate numărul și dimensiunile ferestrelor pentru a verifica ventilația și iluminatul natural.

Lipsa de încredere față de asigurările autorităților române, că persoana solicitată „va fi găzduită într-o încăpere care îi va asigura un spațiu minim de 4 mp., fără indicație referitoare la toaletă”, provine numai din faptul, că în cazul co-inculpatei și a persoanei de asemenea solicitate, Nela Ignatenko -pe care autoritățile judiciare belgiene au refuzat să o extrădeze autorităților române – locul minim de detenție în aceleași penitenciare este stabilit la 3 mp.!

De fapt, este izbitor faptul că, deși ambele persoane au fost condamnate la 5 ani de închisoare, românca Ignatenko va fi privată de libertate într-un penitenciar în regim semi-deschis, în timp ce persoana solicitată în tip închis [a se vedea asigurările date de autoritățile române în acest caz și un tabel comparativ între cele două asigurări].

Acest fapt confirmă afirmația persoanei solicitate, că dacă va fi extrădată în România, va avea de suferit din cauza discriminării pe motive de etnie cauzate de originea sa”.

Răspunsul este amplu și îl puteți citi aici.

Sursă foto: libertatea