În fiecare an, mii de turiști din întreaga lume urcă pe Vârful Everest, atrași de aventura vieții și de provocarea de a atinge cel mai înalt punct de pe Pământ. Expedițiile montane oferă peisaje spectaculoase și experiențe unice, însă recent industria turismului himalayan a fost zguduită de un scandal șocant. Ghizi locali sunt acuzați că ar fi pus în pericol turiștii pentru a obține milioane de dolari din asigurări.
Un scandal uriaș de escrocherie pe Everest și crimă organizată zguduie industria turismului montan din Nepal. Potrivit unei investigații recente, ghizi pe traseele spre vârful Everestului ar fi pus substanțe în mâncarea turiștilor pentru a-i face să pară bolnavi și a genera evacuări de urgență cu elicopterul, decontate ulterior pe baza unor documente medicale și de zbor false.
Autoritățile nepaleze au arestat deja 32 de persoane, inclusiv proprietari de companii de trekking, operatori de elicoptere și directori de spitale, fiind acuzate de crimă organizată și fraudă pe scară largă.
Ce s-a întâmplat: otrăvirea turiștilor pentru profit
Potrivit anchetatorilor, ghizii foloseau bicarbonat de sodiu amestecat în alimentele și mesele turiștilor, ceea ce provoca dureri abdominale severe, greață și simptome asemănătoare răului de altitudine sau intoxicației alimentare.
În momentul în care turiștii se plângeau de probleme grave de sănătate, erau presați să accepte evacuări de urgență cu elicopterul – care costă zeci de mii de dolari fiecare.
Turiști pe Everest Foto: Instagram / @mountk2_official
Operatorii de elicoptere, la rândul lor, prezentau documentație falsificată către companiile internaționale de asigurări, pentru a obține plăți de milioane de dolari pentru misiuni de salvare și tratamente medicale care, în realitate, nu fuseseră necesare.
Cum funcționa schema escrocheriei pe Everest
Autoritățile nepaleze susțin că banii obținuți fraudulos au fost împărțiți între diverși actori implicați în escrocherie. În fraudă erau implicați ghizi sau angajați ai agențiilor de trekking și operatori de elicoptere. Aceștia au cooptat clinici și spitale unde erau duși turiștii pentru tratamente „false”. În plus alte persoane erau implicate în generarea și validarea cererilor de asigurare.
Investigația a început încă din ianuarie, după ce șase directori executivi din trei companii importante de salvare montană au fost arestați de poliția din Nepal.
Potrivit autorităților, aceste grupuri infracționale ar fi obținut în mod fraudulos cel puțin 19,69 milioane de dolari din asigurări, în urma evacuărilor false organizate.
Cifrele fraudelor: milioane de dolari pentru „salvări” false
Conform rechizitoriului, prima companie este acuzată că a inventat 171 de intervenții de salvare, dintr-un total revendicat de 1.248, ceea ce a dus la peste 10 milioane de dolari în plăți ilegale. A doua companie ar fi fabricat 75 de misiuni false din 471, obținând aproximativ 8 milioane de dolari de la asigurători. A treia firmă ar fi făcut 71 de cereri nejustificate, în valoare de peste 1 milion de dolari.
Procurorii cer acum amenzi totale de 11,3 milioane de dolari, pe lângă alte sancțiuni împotriva celor implicați.
„Tribunalul acordă prioritate ridicată acestei cauze de corupție cu vizibilitate mare”, a declarat presei străine un purtător de cuvânt al instanței.
Impact devastator asupra turismului în Nepal
Nepalul este renumit în întreaga lume pentru munții săi spectaculoși, abrazivi și pentru traseele montane extrem de populare, mai ales cel spre Vârful Everest – cel mai înalt vârf din lume.
Industria turismului montan este vitală pentru economia țării, oferind peste 1 milion de locuri de muncă, direct sau indirect. Totuși, astfel de scandaluri grave subminează încrederea turiștilor și a companiilor de asigurări internaționale.
În ultimii ani, mai multe firme de asigurări importante au întrerupt acoperirea turiștilor care pleacă în trekking în Nepal, din cauza creșterii alarmante a incidentelor de escrocherii pe Everest.
Măsuri luate anterior, fără efect: legea evacuărilor de urgență
Guvernul nepalez susține că în 2018 a eliminat toți „intermediarii” care se ocupau de evacuările de urgență pentru turiști, impunând ca operatorii să fie legal responsabili de clienții lor pe durata întregului traseu.
Această schimbare legislativă urmărea să asigure o răspundere mai mare a agențiilor de trekking și să reducă fraudele. Companiile trebuiau să depună raportări detaliate cu privire la orice zbor de evacuare și tratament medical efectuat în timpul expedițiilor. Cu toate acestea, escrocheria a continuat.
Manoj Kumar KC, șeful unității specializate în crimă organizată a poliției nepaleze, a explicat cum s-a ajuns să continue escrocheria pe Everest.
„Frauda a continuat din cauza lipsei de acțiune severă. Când nu există consecințe pentru criminalitate, ea prosperă. Și această schemă de asigurări a prosperat ca urmare”, a arătat Manoj Kumar KC.
Cazul acesta de fraudă în care turiști ar fi fost în mod deliberat „îmbolnăviți” pentru profituri uriașe este unul dintre cele mai serioase incidente din turismul himalayan și atrage întrebări importante despre siguranța și etica în turismul de aventură.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
