Ce a făcut statul cu averea lui Jean Mihail, cel mai bogat român din toate timpurile?

Jean Mihail a împrumutat statul român la criza interbelică, iar după moartea sa, întreaga lui avere a fost lăsată în scopuri culturale și sociale, transformându-l într-un simbol al filantropiei românești.

O avere impresionantă și o moștenire pe multiple generații

Jean Mihail a moștenit o avere vastă de la străbunii și părinții săi, pionieri ai migrării grecești în Oltenia și proprietari de moșii de amploare. În jurul anilor 1920–1930, averea sa era estimată la aproximativ nouă tone de aur, alături de patrimoniu vast în terenuri, imobile de lux și valori mobiliare. Fără urmași, Mihail a concentrat întreaga avere familială, inclusiv moșteniri colaterale de la mătușile sale, reușind să devină unul dintre cei mai înstăriți oameni ai vremii.

Patriotism financiar: salvatorul României în timpul Marii Crize

În contextul crizei economice globale (1929–1933), România se confrunta cu dificultăți financiare majore. Jean Mihail a exercitat un act de curaj financiar neobișnuit: a girat, cu propriile rezerve, împrumuturile externe ale statului, contribuind la evitarea falimentului național. Astfel, averea sa a devenit instrument de stabilitate economică și dovadă de patriotism în vremuri de criză.

Testamentul generos și fundația care nu a existat niciodată

Pe 14 februarie 1933, Jean Mihail își redacta testamentul, publicat ulterior în Monitorul Oficial nr. 300 din 28 decembrie 1936. Documentul prevedea ca întreaga sa avere ( moșii întinse, imobile de prestigiu în mai multe județe, colecții de artă, bijuterii, numerar de aproximativ 30 de milioane lei și titluri financiare evaluate la circa 950 de milioane lei) să fie lăsată statului român, cu condiția creării unei fundații culturale care să-i poarte numele.

Planul era ca terenurile să fie vândute țăranilor în loturi mici și la prețuri accesibile, iar banii obținuți să finanțeze școli, biblioteci, centre agricole și alte inițiative educative în mediul rural.

În practică însă, fundația nu a fost înființată niciodată. După 1948, orice demers în acest sens a fost abandonat, iar averea a fost preluată de stat.

Regimul comunist a păstrat doar Palatul Jean Mihail, care a fost transformat ulterior în Muzeul de Artă Craiova, în timp ce numeroase obiecte de patrimoniu au dispărut sau au fost deturnate. Astfel, moștenirea colosală destinată să servească binele public s-a risipit, rămânând doar o umbră a intențiilor filantropice ale celui mai bogat român din istorie.

Modestie în contrast cu opulența

Deși provenea dintr-o familie extrem de bogată și poseda palate somptuoase, Jean Mihail a fost cunoscut pentru eleganța discretă și lipsa de ostentație. Nu s-au găsit în arhive relatări despre petreceri fastuoase sau stil de viață extravagant. În schimb, sobrietatea, retragerea și evitarea lumii mondene i-au conturat imaginea de om enigmatic și rezervat.

Moartea surprinzătoare într-un decor modest

Jean Mihail a decedat în septembrie 1936, în Craiova, la vârsta de circa 60 de ani. Spre uimirea opiniei publice, fișierul său de deces și mărturiile indirecte descriu modul sobru al ultimelor zile, trăind izolat, într-un cadru mult mai modest decât ceea ce i-ar fi permis averea fabuloasă. Contrastul între bogăția acumulată și sfârșitul discret a amplificat aura tragică a vieții sale.

Palatul transformat în muzeu

Palatul în care și-a dus ultimele zile, construit de tatăl său între 1898 și 1907, a devenit emblematic. Clădirea a fost concepută de arhitectul francez Paul Gottereau, în stil academism francez cu influențe de baroc târziu. Mobilierul, scările din marmură de Carrara, candelabrele din cristal de Murano, tapițeriile din mătase de Lyon și alte materiale opulente evidențiau rafinamentul epocii.

După moartea lui Mihail, palatul a fost donat statului conform testamentului și, din 1954, funcționează ca Muzeul de Artă Craiova. Colecțiile expuse includ lucrări de Brâncuși (printre primele sale sculpturi), picturi românești semnate de Grigorescu, Aman, Luchian, precum și artă europeană și decorațiuni de patrimoniu.

În ultimele decenii, palatul a fost restaurat și modernizat prin proiecte cu fonduri europene („Regio”, 25 milioane lei) și alte demersuri, menite să protejeze patrimoniul și să dinamizeze turismul cultural local.