Simona Ionescu / Redactor Șef
După ce s-a lucrat intens la el, s-au strâns imagini, s-au luat mărturii și s-a realizat o radiografie a evenimentelor din 4 martie 1977, filmul lui Dan Pița și Nicolae Mărgineanu, „Mai presus de orice” (Casa de Filme 3, 1978), a fost imediat interzis de comuniști. Ei încercau să ascundă realitatea, care contravenea politicii de stat. Prin urmare, pelicula nu a primit „bun de difuzare” datorită „imaginilor prea dure”, de mare impact emoțional.
Regia filmului interzis este semnată de Dan Pița și Nicolae Mărgineanu. Casa de Filme 3 a realizat filmul-documentar de 80 de minute despre cutremurul devastator din 1977. În rolurile principale au fost distribuiți actorii Corneliu Dan Borcia, Any Braeschi și Tatiana Iekel.
„Inițial conceput ca un documentar despre catastrofalul cutremur din 4 martie 1977, filmul a intrat în zona ficțiunii, la scenariu colaborând alături de Dan Pița și Nicolae Mărgineanu și Iosif Demian. (…) Din rațiuni de psihologie a publicului, a fost refuzat la cel mai înalt nivel al cenzurii vremii, filmul nu a mai apărut pe ecrane.
Pentru istoricii filmului românesc, dar și pentru cinefili, vizionarea filmului „Mai presus de orice” poate fi o experiență interesantă”, declara criticul de film Călin Stănculescu.
Filmările au început imediat după cutremur, în Cimitirul Bellu, plin de lume, cu oameni urcați și în copaci, la înmormântarea lui Toma Caragiu și Alexandru Bocăneț. Victor Rebengiuc a citit un discurs emoționant. În toamnă, echipa de filmare a realizat scurte povești prinse în montajul final, ca și cum ar fi avut loc în noaptea tragediei, printre dărâmături.
Filmul folosește și multe fotografii cu zonele devastate din București, pe fundal auzindu-se vocea regretatului Ion Caramitru, care relatează cele întâmplate.
În fotografii se regăsesc funeraliile lui Toma Caragiu și Alexandru Bocăneț. Apar actorii Victor Rebengiuc (citind discursul de adio) și Dan Nuțu, Zephi Alsec (vizibil afectat de moartea colegului său ploieștean), Fory Etterle, Gina Patrichi, Silviu Stănculescu, Emanuel Petruț alături de echipa de filmare de la Sahia Film, care înregistrează evenimentele.
Se remarcă, de asemenea, cascadorii de la Buftea (Nicolae Dide, Vasile Popa „Teava”, cascadorul Tudor Stavru, căzut eroic la blocul Nestor). Există imagini inclusiv cu dictatorul Nicolae Ceaușescu, care vizitează uzinele patriei după cutremur, spitalele și alte obiective afectate de dezastru.
E surprinsă și clădirea Centrului de Calcul CFR, prăbușită la cutremur din cauza greutății enorme a calculatoarelor și a greșelilor de proiectare. Aceasta a fost singura din cele căzute la 4 martie 1977 fără victime, din cele 32 prăbușite.
În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22, România a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter. Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, la 100 de kilometri adâncime, iar unda de șoc s-a simțit în toată zona balcanică. Seismul a durat 56 de secunde, suficient cât să producă un adevărat dezastru. Au murit 1.570 de oameni, dintre care 1.391 numai în București. De asemenea, peste 11.300 de oameni au fost răniți.
La nivelul întregii țări, aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit, însă cele mai mari pagube materiale s-au concentrat în București. Aici s-au ruinat peste 33 de clădiri și blocuri mari. Printre victimele cutremurului s-au numărat și câteva personalități marcante ale țării noastre: cântăreața Doina Badea, actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț, prozatorii A. E. Baconski și Alexandru Ivasiuc.
Sursa foto: Facebook / Cineclic
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
