Dacă acum bârfa face parte din rutina zilnică a femeilor, în trecut nu se întâmpla așa. Ce puteau să pățească soțiile bârfitoare.

Ce pedepse cumplite li se aplicau în vechime soțiilor bârfitoare

Intrau în dispute cu vecinii? Își supărau soții? Era vai și amar de femeile care făceau aceste lucruri, pentru că pedepsele au fost grele. Și era un adevărat coșmar să trăiești când ți se punea o… botniță. Acest dispozitiv umilitor a fost folosit, spun istoricii, cu precădere în secolele XVI și XVII, mai ales în Anglia și Scoția, dar și în câteva regiuni din Europa Occidentală.

Această ciudățenie a vremii, care le determinau pe femei să nu mai poată vorbi, era din fier și prevăzută cu o ramă care înconjura capul. Iar atunci când îl purta, femeia nu doar că nu putea vorbi, dar îi era imposibil să bea apă sau să mănânce.

Pedepse pentru vrăjitoare

Existau însă și dispozitive cu care au fost pedepsite vrăjitoarele. Acestea aveau țepi ce erau îndreptați către gură, iar dacă femeia îndrăznea să se miște risca să-și străpungă atât gura cât și limba. Se presupune că acest obiect îngrozitor a fost folosit pentru prima dată în Scoția, apoi în Anglia. Ce se întâmpla cu femeia care își înșela soțul? Era așezată pe un scaun și, pur și simplu, scufundată într-un râu.

Mai exista însă o pedeapsă cumplită, când mâinile și capul femeilor erau puse pe butuci, între două scânduri.

Un caz sinistru, care a fost însă consemnat, a avut loc în România, la Hunedoara, în secolul al XVI-lea. Se spune că soția nobilului Ioan Țorok, Ana, a fost omorâtă la ordinele acestuia, în Castelul Corvinilor, după ce l-ar fi înșelat pe acesta cu un castelan. Călăul a legat-o de un stâlp și i-a bătut un piron în cap.

Sursă foto: incredibilia.ro