Curtea Constituțională a României a dispus ieri anularea turului 1 al alegerilor prezidențiale și reluarea întregului proces electoral, pe fondul documentelor desecretizate CSAT care reclamau intervenția unui actor statal, cel mai probabil Rusia. Nu este prima oară când rușii sunt acuzați că intervin în procesele democratice ale altor țări.
În urmă cu 20 de ani, Ucraina se confrunta cu așa zisa „Revoluție Portocalie”, care a dus la anularea rezultatului alegerilor. Totuși, atât în Austria, caz de care Rețete și Vedete a scris deja, aici, cât și în Ucraina, situațiile au fost diferite, căci în ambele cazuri a fost vorba despre anularea turului 2 și reluarea lui ulterioară, nu de anularea alegerilor și reluarea integrală a procesului electoral.
Candidatul susținut de Vladimir Putin a declanșat proteste ample
Alegerile prezidențiale din 2004 au dus Ucraina în prag de război civil și colaps atunci când prim-ministrului Viktor Ianukovici, susținut puternic de Vladimir Putin, a fost declarat învingător în turul 2 al alegerilor. Situația a fost imediat semnalată ca fiind frauduloasă, căci exit-poll-urile de la ieșirea de la urne îl declarau învingător pe candidatul opoziției, Viktor Iușcenko, cu un avans de 11%.
A doua zi după rezultate, pe 22 noiembrie 2004, Iușcenko i-a chemat pe oameni la proteste, reclamând fraudarea alegerilor și implicarea Rusiei în situație. Ucraina era abia la a patra rundă de alegeri prezidențiale după obținerea independenței față de Uniunea Sovietică, în 1991.
Revoluția Portocalie, calea către Vest
Protestele ample care au urmat, blocadele și grevele au ajuns să fie cunoscute drept „Revoluția Portocalie”, datorită îmbrăcăminții purtate de protestatari, în culoarea de campanie a lui Iușcenko. După două săptămâni, pe 3 decembrie, Curtea Supremă a decis invalidarea alegerilor și a cerut un nou scrutin în data de 26 decembrie.
Al doilea tur organizat a fost declarat într-un final „liber și corect”, sub atenta supraveghere a observatorilor interni și internaționali. Iușcenko a obținut 52% din voturi și a fost declarat învingător, ceea ce a reprezentat confirmarea prezenței tot mai accentuate a Vestului în Ucraina.
Iușcenko a fost otrăvit în timpul campaniei electorale
În timpul faimoasei campanii electorale, Victor Iușcenko a trecut prin clipe de groază, căci a fost inclusiv otrăvit, ceea ce l-a lăsat cu fața desfigurată. Testele au arătat că Iușcenko a fost otrăvit în septembrie 2004 cu dioxină, o substanță extrem de toxică.
Totul s-ar fi petrecut în timpul unei cine cu mai mulți oficiali ucraineni, pe 5 septembrie 2004. Iușcenko a fost transportat de urgență la Viena, unde a fost diagnosticat cu pancreatită acută, o infecție virală și edeme. În sângele său a fost descoperită o cantitate de dioxină mai mare de 6.000 de ori decât nivelul normal.
Fostul președinte a spus că asasini ruși au fost în spatele atacului
Iușcenko a susținut că asasinii ruși au încercat otrăvirea sa, căci era preferat de popor, care își dorea mai multă deschidere către Vest. Fostul președinte a povestit într-un interviu că otrava a fost plasată în orezul servit la cina cu șeful serviciilor secrete ucrainene și adjunctul său.
„Am ajuns acasă, mi-am sărutat soția, iar ea mi-a spus că buzele mele aveau un gust metalic. Fusesem la o cină cu șeful serviciilor de securitate ucrainene și adjunctul său. Investigația a arătat că otrava a fost pusă în orezul care a fost servit la masă.
Am fost dus în Austria, iar în a doua sau a treia zi tot corpul meu a început să se umfle. Capul mi s-a umflat foarte mult. Durerea se răspândise în tot corpul. Apoi au început să apară inflamații cu puroi pe corp”, povestea Iușcenko în urmă cu câțiva ani.
Viktor Iușcenko a fost președintele Ucrainei între 2005-2010, iar scopul principal al mandatului său a fost de a împinge țara către Vest, Uniunea Europeană și NATO.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook